Grecia intră într-o zonă gri, după respingerea prin referendum a propunerilor creditorilor internaţionali – AFP

Adaugă-ne ca sursă preferată

Grecii au respins cu o mare majoritate propunerile formulate de creditorii internaţionali – BCE, UE, FMI. Un adevărat test electoral pentru guvernul condus de stânga radicală Syriza, care a îndemnat populaţia să voteze ‘NU’.

‘Pe termen scurt, se clarifică unele lucruri, deoarece un vot ‘DA’ ar fi determinat o perioadă volatilă politic, destabilizând guvernul. Cu siguranţă însă, votul ‘NU’ va complica obţinerea unui acord’, afirmă Charles-Henri Colombier, economist al COE Rexecode.

Nu se ştie dacă partenerii Atenei vor accepta să se reaşeze la masa negocierilor sau dacă vor face concesii. Guvernul lui Alexis Tsipras s-a declarat încrezător duminică seară, dând asigurări că ‘iniţiativele pentru ajungerea la un acord se vor intensifica’.

‘Nu cred că creditorii vor ceda’, nuanţează Xavier Timbeau, din cadrul Observatorului Francez pentru Circumstanţe Economice (OFCE). ‘O parte a opiniei publice europene, în special în Germania şi ţările baltice, este ostilă compromisului’, adaugă el.

Duminică seară, guvernul german a temperat speranţele privind o reluare a negocierilor. Alexis Tsipras ‘a tăiat ultimele punţi’ între ţara sa şi Europa, a spus ministrul german el economiei, Sigmar Gabriel, considerând că noi negocieri sunt ‘dificil de imaginat’.

Riscul unei ieşiri a Greciei din zona euro devine astfel tot mai mare. Ministrul slovac de finanţe, Peter Kazimir, este primul membru al unui guvern din zona euro care a afirmat că Grexit-ul devine ‘un scenariu realist’.

Este greu de crezut că Atena nu va profita de avantajele pe care spera să le obţină în urma referendumului. ‘Însă, în pofida tuturor acestor lucruri, nu este imposibil ca Tsipras să caute un teren de înţelegere. Ţara se află într-o situaţie dificilă’, afirmă Colombier.

Grecia se află de marţea trecută în incapacitate de plată faţă de FMI. Atena trebuie să plătească mai multe rate şi în această lună, dintre care 3,5 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE) la 20 iulie.

‘Atena este într-o situaţie extrem de complicată. Are nevoie de finanţare externă pentru a-şi achita datoriile, dar şi pentru a-şi completa resursele fiscale pentru a-şi putea plăti funcţionarii’, reaminteşte Agnes Bénassy-Quéré, de la Şcoala de Economie din Paris.

Economia elenă, supusă de o săptămână sub un control al capitalurilor, este în letargie. Numai BCE asigură supravieţuirea ţării, menţinând finanţarea băncilor greceşti, prin împrumuturi de urgenţă (ELA), al căror nivel a fost îngheţat.

Nu se ştie deocamdată dacă băncile greceşti, închise de lunea trecut, se vor putea deschide marţi, aşa cum era prevăzut, scrie Agerpres.

BCE urmează să se reunească luni, pentru a lua o decizie. Agnes Bénassy-Quéré susţine că îngheţarea ELA ar putea fi menţinută câteva zile. Însă va fi dificil de făcut acest lucru şi după 20 iulie, dată la care instituţia cu sediul la Frankfurt ar trebui să primească 3,5 miliarde de euro.

Dacă împrumuturile de urgenţă vor fi suspendate, rezervele de bani lichizi la bancomate vor fi rapid ‘epuizate’, iar Grecia ‘va fi în incapacitate de a finanţa bunurile de import prin plăţi’, afirmă George Saravelos, din cadrul Deutsche Bank.

Pentru a face faţă lipsei de lichidităţi şi a-şi plăti funcţionarii, guvernul ar putea introduce o monedă ‘paralelă’, ‘IOU’ (‘I Owe You’). Documente de recunoaştere a datoriei care, odată puse în circulaţie, s-ar extinde şi la sectorul privat.

Însă aceste titluri provizorii riscă să se devalorizeze rapid. În acest caz, Grecia se va confrunta cu o inflaţia galopantă şi va ieşi de facto din zona euro.

În opinia analiştilor de la Barclays şi JP Morgan, ieşirea Greciei din zona euro este un scenariu plauzibil. Însă o astfel de ieşire din zona euro nu se va face fără probleme. ‘Din moment ce nu există un mecanism legal pentru renunţarea la moneda unică, se configurează riscul unei incertitudini imense în Europa în legătură cu ceea ce se va întâmpla după’, subliniază Henrik Enderlein, de la Institutul Jacques Delors.

În acest caz, Grecia ar putea intra într-o zonă gri, continuând să folosească euro ca monedă curentă, fără a face oficial parte din zona euro. Amploarea efectelor negative ale unui Grexit ‘va depinde de ajutorul pe care îl va oferi Europa pentru a amortiza şocul’, în special ‘pentru a sprijini pensiile de bază şi un flux de ajutor medical’, subliniază Henrik Enderlein.