Viaţa în ţara fără bani lichizi – Le Monde

Reportajul începe cu un cuplu care se va căsători peste câteva zile într-un colţ muntos – cum sunt atâtea – din Grecia. Un colţ de țară care nu are obişnuința cardurilor sau a transferurilor bancare şi unde plăţile se fac în numerar. Or asta lipseşte acum în Grecia, banii lichizi.

Preotul vrea 200 de euro pentru căsătorie, o sumă pe care trebuie să o plătească nașul. Cum să o facă ? « Mă pregătesc de câteva zile, spune naşul, am luat şi cardul părinţilor, și retrag în fiecare zi de pe ambele carduri ». Pentru că, în afară de banii pentru preot, sunt şi banii pentru masa de după nuntă, scrie RFI Romania. 

Chiar, şi cum să plăteşti o nuntă de 200 de persoane? Patronul restaurantului a fost foarte clar: nu va face credit pentru atâta lume! Atunci, viitorul soţ a găsit o idee. A transferat online câte 60 de euro pentru fiecare invitat. În ziua nunţii, invitaţii retrag banii si vin la ceremonie cu câte 60 de euro în buzunar ca să plătească taverna…

Ingeniozitate şi solidaritate

Ingeniozitate şi solidaritate – cam aşa am putea rezuma viaţa grecilor de după 29 iunie, ziua când guvernul a închis băncile şi a stabilit plafonul de 60 de euro pentru o retragere. În teorie, 60 de euro nu e o sumă mică, pentru că înseamnă 1800 de euro pe lună, în timp ce sunt destui greci care nu câştigă decât 800 de euro. Dar, scrie Le Monde, într-o ţară în care banii lichizi sunt stăpâni, să faci rost de o sumă mare pentru a-ţi plăti chiria sau o intervenție medicală reprezintă dintr-o dată o problemă.

Guvernul a încercat să reducă presiunea, acceptând întârzieri pentru plata facturilor de apă şi electricitate, la fel pentru impozite, cotizaţii sociale, amenzi şi așa mai departe. De asemenea, Alexis Tsipras a afirmat în repetate rânduri că fiecare magazin trebuie să accepte plata cu cardul de credit, ceea ce nu se întâmplă însă. Mulţi patroni de restaurante sau de magazine nu acceptă decât numerar.

Consumul s-a prăbuşit cu 70% în 10 zile

Absenţa banilor cash provoacă angoase. Oamenii amână unele cumpărături – cum ar fi hainele, mobila sau maşinile – pentru a se concentra pe altele – hrană, medicamente sau benzină. Grecii fac provizii de teama unei penurii care nu există încă: cine face plinul de benzină, mai umple şi o canistră! Cine merge la supermarket, ia de trei ori mai multe cantităţi de alimente non perisabile faţă de cât ar avea nevoie. Cei cu boli cronice îşi iau stocul de medicamente pentru două luni în loc de una, în timp ce diabeticii se tem să nu rămână fără insulină.

Toate aceste comportamente noi au un efect imediat pentru economie. În zece zile, între 27 iunie şi 7 iulie, consumul grecilor a scăzut cu 70%. Pierderea pentru economie e de 1,2 miliarde de euro, mai preciează RFI Romania. 

Exportatorii greci sunt şi ei penalizaţi, pentru că nu mai pot să plătească transportul şi stocarea produselor lor în străinătate, pentru că băncile greceşti nu mai pot furniza garanţiile cerute de parteneri. « Iată-ne rupţi de lume şi pe plan bancar », se plânge un întreprinzător. În fine, printre angoase se numără și cea a confiscării conturilor bancare, cum s-a întâmplat în Cipru acum câțiva ani sau a convertirii conturilor din euro în drahme. Ca urmare, unii greci se apucă să își plătească toate datoriile, în timp ce alții investesc în produse de lux. Valoarea refugiu eternă o reprezintă diamantele, iar toți bijutierii din Atena au parte de zile bune în aceste zile nesigure de mijloc de iulie.