De ce vrea încă România în Zona Euro, potrivit unui articol din Huffington Post

Adaugă-ne ca sursă preferată

Experienţa Greciei a sporit îngrijorarea în România privind o aderare prematură la zona euro, dar nu a stins cu totul interesul României pentru zona euro, au declarat experţii consultaţi de The WorldPost.
România nu împărtăşeşte dispreţul faţă de Grecia care există în statele baltice şi Slovacia, existând o îngrijorare a populaţiei faţă de politicile de austeritate, la fel ca în Grecia. Dar după ce a scăpat de comunism şi odată cu tranziţia la capitalism începând din anii ’90 şi mult mai recenta interdependenţă economică faţă de industria germană, apartenenţa la zona euro a devenit un scop pentru politicienii români.

Totuşi, după probemele din Grecia, România intenţionează să amâne intrarea în zona euro.
Membrii Uniunii Europene sunt obligaţi în mod oficial să se alăture zonei euro după ce au îndeplinit criteriile de integrare, inclusiv inflaţia stabilă, deficite bugetare mici şi datoria sustenabilă. Danemarca şi Regatul Unit au permisiunea de a rămâne în afara uniunii monetare. Suedia, care a fost un membru al Uniunii Europene de la începutul monedei euro, nu a îndeplinit criteriile fiscale şi monetare pentru aderarea la zona euro.

România a declarat la un moment dat că intenţionează să adere la zona euro în 2019, dar, chiar înainte ca ultima etapă a crizei din Grecia să ajungă la apogeu, şeful băncii centrale din România, Mugur Isărescu, a încercat să tempereze aşteptările potrivit cărora ţara va respecta termenul limită al anului 2019 pentru a intra în zona euro, spune articolul din Huffington Post. În timp ce acordul de salvare grec era în curs de negociere la începutul acestei luni, Isărescu a reiterat aceeaşi temă, sugerând că, de fapt, România nu ar putea fi gata pentru a intra în zona euro decât peste un deceniu sau chiar mai târziu decât atât.

Nu este greu de înţeles de ce se întâmplă acest lucru, continuă autorul. România ar putea îndeplini criteriile pur fiscale din zona euro, dar economia ţării rămâne una relativ mică – aproximativ jumătate faţă de media din UE din prezent. După Bulgaria, România este a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, aminteşte  publicaţia.

The World Post citează pentru  Huffington Post doi exeperţi români, unul în comunicare şi altul în finanţe.

Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de comunicaţii la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, unde au studiat mulţi politicieni şi funcţionari publici din România, a declarat că liderii români interpretează criza din Grecia ca un avertisment şi că ţara nu trebuie să intre zona euro până când nu se dezvoltă economic mai mult.

„Uniunea monetară este bună pentru ţările care sunt foarte, foarte competitive”, a spus Bârgăoanu. „Una din cauzele profunde ale crizei este disparitatea competitivităţii. Este bine pentru Germania şi o cămaşă de forţă pentru Grecia şi sudul Europei. Noi nu suntem atât de competitivi şi pregătiţi să ne alăturăm acestui club de elită „, a mai spus Bargaoanu.

Cornel Ban, un expert de finanţe internaţionale la Universitatea din Boston, care s-a născut şi a crescut în România, a declarat că România urmează de multe ori exemplul Poloniei, o ţară mai mare şi mai bogată. El a spus că recentul scepticism al populaţiei din Polonia privind aderarea la zona euro, după calvarul grecesc, face mai puţin probabilă aderarea prea curând a României la zona euro.

„Va fi foarte greu de explicat oamenilor, după criza din Grecia, care este costul aderării la zona euro”, a spus Ban, care a adăugat că o mulţime de oameni se uită la Grecia şi se tem să nu ajungă în aceeaşi situaţie.

Unii observatori cred că o monedă comună poate fi un handicap, indiferent cât de mare este economia unei ţări. Laureatul Premiului Nobel Paul Krugman, de exemplu, a subliniat că începând cu anul 2008, Finlanda, una dintre cele mai bogate naţiuni din zona euro şi un negociator dur cu Grecia, a întâmpinat greutăţi economice mai mari decât vecinul său din afara zonei euro, Suedia, care are o economie similară.

Pentru moment, însă, Bârgaoanu consideră că acest tip categoric de euro-scepticism este rar în rândul factorilor de decizie din România, chiar dacă aceasta poate fi în creştere printre românii obişnuiţi.

Pe de o parte, România a supravieţuit austerităţii sub comunism. În anii ‘80, dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu a forţat industria de stat să intensifice exporturile pentru a plăti datoriile externe. Aceste politici au dus la deficite interne masive în ce priveşte mărfurile alimentare şi bunuri  de larg consum, ducând la un standard de trai scăzut. Ceauşescu a fost în cele din urmă singurul lider din blocul comunist care a fost executat de către proprii cetăţeni.

Pe de altă parte, Ban susţine că măsurile de austeritate impuse în România în 2010 i-ar putea face pe români să îi susţină pe greci.

El a reamintit că cea mai dramatică dintre aceste măsuri de austeritate a fost tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor. Măsurile i-au determinat pe mii de români să iasă în stradă în semn de protest, şi în cele din urmă l-au forţat pe prim-ministrul Emil Boc să demisioneze în februarie 2012.

Mai multe în Huffington Post