Băncile din Grecia primesc urgent fonduri de zece miliarde de euro, pentru recapitalizare

Valoarea pachetului de asistenţă financiară era estimată la 86 miliarde de euro, dar nu a existat în timpul negocierilor o confirmare a sumei, scrie Agerpres.

Autorităţile elene nu au acceptat propunerea creditorilor internaţionali privind gestionarea problemei creditelor neperformante. Conform surselor, autorităţile de la Atena vor să înfiinţeze o bancă de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, în timp ce creditorii internaţionali cer vânzarea lor către fondurile specializate. Rata creditelor neperformante reprezenta aproximativ 35% din totalul portofoliului de împrumuturi în primul trimestru din 2015, iar procentul ar urma să crească din cauza declinului economiei şi a impunerii restricţiilor asupra mişcărilor de capital.

Luna trecută, BCE a majorat de două ori finanţarea de urgenţă destinată creditorilor eleni cu câte 900 milioane de euro, după acordul privind al treilea plan de asistenţă financiară pentru Grecia, în valoare de 86 miliarde de euro.

Aceşti bani au permis redeschiderea băncilor din Grecia în 20 iulie, după trei săptămâni. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase săptămânal de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi anterior, pentru a evita ca populaţia să fie nevoită să facă zilnic coadă la ATM-uri.

Oficialii eleni se aşteaptă ca acordul să fie ratificat de Parlament miercuri sau joi, urmând să fie examinat vineri de miniştrii de Finanţe din zona euro, ceea ce va permite Greciei să primească prima tranşă până în 20 august, când trebuie să achite o datorie de 3,2 miliarde de euro către BCE.

Conform surselor din apropierea negocierilor, Grecia are ca obiectiv obţinerea unui excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, din 2016. Anterior, ţintele indicau un excedent bugetar primar de 0,25% din PIB în 2015, un plus de 0,5% din PIB în 2016, 1,75% din PIB în 2017 şi 3,5% din PIB în 2018, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.