Criza refugiaţilor în Europa riscă să creeze o generaţie de copii apatrizi

Avertismentul intervine în timp ce Reţeaua europeană a programului pentru apatrizi (ENS) a lansat o campanie pentru a opri creşterea de copii apatrizi în Europa, unde aproximativ 600.000 de persoane nu au cetăţenie, scrie Agerpres.

Copiilor apatrizi le sunt refuzate drepturile fundamentale de care se bucură cei mai mulţi oameni, fiind vulnerabili la exploatare. Ei trăiesc de multe ori în sărăcie, fără acces la educaţie şi servicii medicale.

Un raport ENS, care analizează legislaţia naţională în 47 de ţări europene, afirmă că legile greşite şi procedurile de înregistrare a naşterii fac ca mii de copii să crească apatrizi pe continent, notează Reuters.

Raportul subliniază de asemenea îngrijorarea asupra riscului de copii apatrizi născuţi în exil de refugiaţi sirieni.

‘Copii încă se nasc apatrizi în Europa din mai multe motive, dar criza actuală a migraţiei subliniază urgenţa pentru ţările europene de a-şi reforma legislaţia naţională şi procedurile de înregistrare a naşterii pentru a se asigura că niciun copil nu va rămâne apatrid’, declară coautoarea raportului Laura van Waas.

Peste 470.000 de refugiaţi şi migranţi din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia au ajuns în Europa în acest an. În jur de jumătate se crede că sunt refugiaţi din războiul sirian.

Van Waas a spus că documentele de identificare ale multor familii s-au pierdut sau au fost distruse în timpul războiului, exacerbând provocările în înregistrarea naşterilor de copii născuţi în exil, în special în ţările vecine Siriei.

Problemele sunt agravate în cazuri în care tatăl este absent sau a fost ucis pentru că legile discriminatorii siriene nu dau dreptul
mamelor să-şi treacă cetăţenia copiilor lor.

Se estimează că aproximativ 60.000 de copii s-au născut deja în exil în ţara membră a Consiliului Europei Turcia, care a primit aproximativ 2 milioane de refugiaţi sirieni.

ENS face apel la toate ţările din Europa să înlăture lacunele pentru ca orice copil născut pe teritoriul lor să poată dobândi
cetăţenie şi să nu rămână apatrid.

Raportul arată că deşi toate ţările europene au semnat unul sau mai multe tratate internaţionale ce stabilesc dreptul oricărui copil la o cetăţenie, doar jumătate au încorporat pe deplin aceste obligaţii în legislaţia internă.

Campania pentru a nu mai exista copii apatrizi se încadrează într-o iniţiativă majoră a ONU lansată anul trecut şi care urmăreşte eradicarea situaţiei apatrizilor într-un deceniu.

La nivel mondial, Naţiunile Unite estimează că 10 milioane de oameni nu au cetăţenie şi un copil se naşte apatrid la fiecare 10
minute.

Cele mai mari populaţii apatride în Europa provin din destrămarea Uniunii Sovietice. Copii continuă să se nască din părinţi apatrizi care nu au reuşit să dobândească o cetăţenie după dezintegrarea blocului la începutul anilor 1990. De exemplu, există în jur de 7.800 de copii apatrizi în Letonia.

Dezintegrarea fostei Iugoslavii a creat probleme similare în special pentru membrii comunităţii rome, mulţi dintre ei continuând să se confrunte cu obstacole în dobândirea cetăţeniei.

În alta parte în Europa problema este adesea legată de migraţie, dar nimeni nu ştie câţi copii apatrizi sunt acolo în total, în parte pentru că unele ţări nu reuşesc să facă o diferenţă clară între copii apatrizi şi cei de ‘naţionalitate necunoscută’. Germania are peste 9.000 de copii şi adolescenţi de ‘naţionalitate necunoscută’.

Raportul subliniază de asemenea în legătură cu apatrizii noile riscuri reprezentate de adopţiile transfrontaliere şi mamele-surogat, adaugă Reuters.