Grecia va primi următoarea tranşă după adoptarea reformelor privind sectorul bancar – Eurogrup

Fondurile fac parte din prima tranşă în valoare de 26 miliarde de euro anunţată în iulie, după finalizarea negocierilor privind al treilea pachet de asistenţă financiară, în valoare de 86 miliarde de euro, scrie Agerpres.

‘Banii ar urma să fie plătiţi în două tranşe dacă Alexis Tsipras şi statele din zona euro ajung la un acord privind condiţiile acordării fondurilor. Acele fonduri sunt legate de două probleme cheie: reformele care trebuie implementate în următoarea perioadă şi guvernanţa sectorului financiar’, a declarat Thomas Wieser, într-un interviu acordat la Bruxelles.

Guvernul elen ar putea adopta mai devreme măsurile solicitate până la prima evaluare a reformelor, pentru a evita riscul propagării efectelor negative asupra economiei şi în 2016, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Wieser a dat asiguri că fondurile de trei miliarde de euro vor fi disponibile dacă va fi nevoie de ele. ‘Sunt încrezător că bazele pentru recapitalizarea sectorului bancar vor exista până la sfârşitul lunii noiembrie, verificarea demarată de BCE pentru a stabili necesarul de capital al băncilor elene urmând să fie finalizată în octombrie’, a declarat oficialul.

Adjuncţii miniştrilor de Finanţe din zona euro urmează să se întâlnească în 24 septembrie pentru a discuta reformele ce urmează să fie implementate de Grecia. Probabil că deciziile dificile nu vor fi luate până la formarea noului Guvern de la Atena. În schimbul primei tranşe de trei miliarde de euro ar putea fi solicitate reforme în sistemul de pensii şi în administraţie, susţin sursele.

Conform prevederilor incluse în cel de-al treilea acord de asistenţă financiară, Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe, până în 15 octombrie, noul cadru legislativ privind recapitalizarea băncilor, pentru ca proiectul de lege să fie în concordanţă cu operaţiunile Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – şi noua directivă europeană privind întărirea sistemului bancar.

Guvernul interimar a înfiinţat un organism special pentru recapitalizarea băncilor, unde participă reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, ai Băncii Centrale a Greciei (BoG) şi ai HFSF.

În prezent, necesităţile de capital ale primelor patru bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind aşteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.

Potrivit unor surse interne, BCE ar putea identifica un deficit de capital de până la 15 miliarde de euro.

Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017. Cu toate acestea, o creştere peste aşteptări, de 1,1%, înregistrată de economia Greciei în primele şase luni ale acestui an, sugerează că ar fi nevoie de o prăbuşire a economiei în a doua jumătate a anului, pentru a se confirma declinul de 2,3% prognozat pentru acest an. Cu toate acestea, la calculul deficitului de capital al băncilor greceşti, BCE va lua în considerare şi un scenariu negativ, ale cărui ipoteze nu au fost date publicităţii.

Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.