Cotele obligatorii: Grecia se teme că statele vest-europene vor prelua refugiaţii calificaţi şi ea va rămâne cu ceilalţi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Grecia este principalul beneficiar al cotelor, dintre cei 66.000 de refugiaţi care vor fi împărţiţi într-o primă etapă, 50.400 urmând să fie preluaţi din taberele de pe teritoriul ei.

În această etapă vor fi redistribuiţi numai refugiaţi proveniţi din Siria, Irak şi Eritreea. Dar în Grecia sosesc şi migranţi din alte state, precum Afganistan, iar ce se va întâmpla cu aceştia şi cu cei din cele trei ţări menţionate care nu vor fi relocaţi încă nu este clar, remarcă Nikitas Kanakis, preşedintele filialei greceşti a organizaţiei Medici fără Frontiere (MsF).

În plus, ‘ţările din nordul Europei îi vor primi pe cei mai bine instruiţi, iar ceilalţi, ce vor face?’, se întreabă reprezentantul MsF, care estimează că decizia privind cotele obligatorii ‘ar putea crea în Grecia o problemă permanentă’.

Şi preşedintele organizaţiei umanitare greceşti ‘Praksis’, ce oferă asistenţă socială şi medicală migranţilor ajunşi în Grecia, Tzanetos Antypas, crede că sistemul de cote de refugiaţi mai mult va agrava situaţia. Ţările din ‘nordul Europei vor folosi Grecia, Italia şi Malta ca locuri de selecţie (a refugiaţilor) şi nu se vor interesa de cei care nu vor fi selectaţi’, iar aceştia din urmă nu îşi vor putea continua drumul către centrul şi nordul Europei, riscând să rămână blocaţi pe teritoriul grec, subliniază sursa citată.

Primele trei centre de înregistrare şi selectare a migranţilor, aşa numitele ‘hotspoturi’, vor fi deschise până la sfârşitul lunii octombrie pe insulele greceşti Lesbos, Kos şi Leros. Conform ultimelor date ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), dintre cei aproximativ 430.000 migranţi care au ajuns în acest an cu diverse ambarcaţiuni în Europa traversând Marea Mediterană, 309.000 au tranzitat Grecia, ţară unde cei mai mai mulţi nu doresc să rămână, obiectivul lor fiind să ajungă în vestul Europei, destinaţia preferată fiind Germania.

Odată ajunşi în insulele greceşti, migranţii sunt transportaţi organizat de către autorităţi la Atena, de unde ei îşi continuă călătoria prin Europa. Drept urmare, guvernul grec a fost adesea acuzat că nu îşi protejează graniţele şi că ajută migranţii să ajungă în Europa, mai ales că, în conformitate cu regulamentul de la Dublin (ce reglementează examinarea cererilor de azil în Europa), refugiaţii trebuie să ceară azil în prima ţară unde ajung în spaţiul comunitar.