Croaţia a activat mecanismul de protecţie civilă al UE pentru a face faţă crizei refugiaţilor

Europa se confruntă cu cea mai puternică mişcare de populaţie de după Al Doilea Război Mondial, aproape 700.000 de migranţi şi solicitanţi de azil sosind în acest an din Orientul Mijlociu, majoritatea din Siria devastată de război.

Zeci de mii dintre ei au traversat Balcanii de Vest pentru a ajunge din Turcia în ţări europene înstărite, precum Germania şi Suedia, punând presiune asupra autorităţilor din ţările de tranzit, care nu dispun de resurse suficiente.

Luni, Comisia Europeană a anunţat că Zagrebul a activat mecanismul de protecţie civilă al UE, înfiinţat pentru ca statele membre şi unele state candidate să poată solicita ajutor în situaţii de urgenţă.

‘Croaţia a solicitat sprijin material precum corturi de iarnă, paturi, pături, saltele şi echipament sanitar’, a precizat executivul UE într-un comunicat.

Ruta migraţiei din Balcanii de Vest pleacă din Turcia, continuă în Grecia şi Macedonia, trecând apoi prin Serbia, Croaţia şi Slovenia în drum spre Austria.

Slovenia, ţara cel mai greu lovită dintre statele balcanice din cauza suprafeţei sale reduse, a activat mecanismul de protecţie civilă al UE la 22 octombrie. De asemenea, Cehia şi Ungaria au solicitat ajutor în baza mecanismului.

Cererea Croaţiei urmează după reuniunea extraordinară a 11 lideri din state UE şi non-UE de duminică, cu prilejul căreia aceştia s-au angajat să controleze mai strâns fluxul de migranţi de pe teritoriile lor şi să pregătească adăposturi, în contextul temerilor că oamenii ar putea muri de frig odată cu venirea iernii.

Potrivit datelor poliţiei de luni, Croaţia a procesat 256.255 de migranţi de la jumătatea lui septembrie şi până duminică la miezul nopţii.

Înainte de 16 septembrie, majoritatea migranţilor treceau în Austria din Ungaria, care şi-a închis însă frontiera cu Serbia începând cu acea dată şi apoi cu Croaţia de la 17 octombrie.