Ce urmează după demisia lui Ponta. Patru scenarii de la economistul şef al ING, Ciprian Dascălu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Posibile scenarii de la economistul şef al ING, Ciprian Dascălu:

1 – probabilitate 45%
Guvern de uniune naţională PSD-PNL până la alegerile generale de la sfârşitul lui 2016. Guvernul va fi probabil condus de un tehnocrat, probabil apropiat PSD, dar va promova politicile preşedintelui Iohannis prin care vor reduce şansele unor derapaje fiscale şi vor accelera reformele structurale.

2 – probabilitate 30%
Alegeri anticipate în absenţa unei soluţii agreate în urma negocierilor politice. Acest scenariu ar aduce până la două luni de instabilitate politică şi ce puţin alte două luni pentru pregătirea scrutinului.

3 – probabilitate 15%
Actuala coaliţie va forma un nou guvern. În acest scenariu, PSD ar trebui să găsească un echilibru în raport cu parlamentarii UNPR pentru a păstra puterea şi a evita pierderea de voturi la alegerile generale care vor avea loc peste un an din cauza asocierii cu partidul vizat în cea mai mare măsură de actualul val de nemulţumire populară. O astfel de combinatie ar putea fi posibilă dacă actualii membri UNPR se îndepărtează de liderul partidului, Gabriel Oprea, şi formaţiunea politică se destramă.

4 – probabilitate 10%
PNL poate forma o majoritate cu actualele partide din coaliţie, cu excepţia PSD. În acest scenariu, PNL ar suferi prejudicii grave de imagine prin asocierea cu UNPR, dacă acest partid nu se va destrăma. Mai mult, sunt şanse mici ca Iohannis să fie de acord ca fostul său partid să intre la guvernare dacă crede că PNL nu este pregătit şi ar risca erodarea popularităţii partidului înaintea alegerilor generale din 2016.

Ce se întâmplă cu leul în scenariile descrise

1. Leul şi titlurile de stat în lei ar trebui să recupereze rapid pierderile suferite. Cursul euro este plafonat pe termen scurt de BNR la 4,50-4,52 lei, iar orice depreciere va fi calmă, datorită băncii centrale. Mai mult, în acest scenariu, un acord cu FMI este mai probabil, iar randamentele datoriei guvernamentale în lei ar putea avea performanţe peste aşteptări, în timp ce orice apreciere a leului va fi probabil limitată de BNR în zona 4,40 lei/euro.

2. Leul şi costul datoriei în lei vor fi afectate de incertitudine prelungită. BNR va permite probabil deprecierea leului dincolo de 4,52 lei/euro, deoarece în trecut a dat dovadă de mai multă flexibilitate la episoadele de depreciere declanşate de evenimente interne. Dacă sondajele vor anunţa un câştigător clar înaintea alegerilor anticipate (care va fi, probabil, PNL), pierderile vor fi recuperate treptat.

3. O tranziţie rapidă ar conduce la recuperarea pierderilor remarcate în prezent pe leu şi datoria guvernamentală în lei.

4. O tranziţie mai lentă către un nou guvern şi incertitudinile privind intenţiile unei noi coaliţii vor menţine sub presiune cursul de schimb, însă este probabil ca BNR să nu permită deprecierea dincolo de intervalul 4,50-4,52 lei/euro. Astfel, răsturnarea scăderilor va dura ceva timp.