Republica Moldova, în pragul dispariţiei sale ca stat – ministrul apărării

”Pe plan extern, este vorba de dorinţa Rusiei de a-şi restabili imperiul de cândva, iar, pe plan intern, este vorba de corupţie. Statul se află în pericol de dispariţie. Nu avem guvern, a fost suspendată finanţarea externă, a fost destabilizată clasa politică”, a semnalat miercuri seară ministrul apărării, citat joi de agenţia IPN.

Anatol Şalaru, care este şi vicepreşedinte al Partidului Liberal, a făcut în continuare referire la situaţia din Transnistria şi la numărul militarilor ruşi din regiune, subliniind totodată că statutul de neutralitate al Republicii Moldova împiedică acest stat să fie protejat de o ‘umbrelă’ în cazul unei agresiuni din exterior, scrie Agerpres.

”Moldova are o armată de ocupaţie pe teritoriul său care numără 2.200 de militari ruşi în Transnistria, precum şi o armată ilegală a regimului separatist transnistrean, iar ministerul lor de interne mai are un batalion cu destinaţie specială de 800 de militari. De asemenea, avem un depozit enorm cu armament rusesc în Transnistria, iar noi suntem legaţi de mâini şi de picioare din cauza statutului de neutralitate, care este ca o piatră de moară legată de picioarele unuia care este aruncat în apă. Nu avem acea umbrelă care să ne apere de o agresiune din exterior”, a atras atenţia Anatol Şalaru.

Oficialul de la Chişinău susţine că Rusia vrea să ocupe şi cealaltă parte din teritoriul Republicii Moldova, lucru care, în opinia sa, ar putea să-i reuşească în contextul corupţiei care macină clasa politică moldovenească.

”Rusia profită de criza din Republica Moldova pentru a destabiliza şi mai mult situaţia. Totodată, corupe politicienii pentru a-şi promova interesele aici”, a mai semnalat ministrul apărării în exerciţiu, subliniind că o soluţie de salvare ar fi reformarea clasei politice şi eradicarea corupţiei.

Avertismentul ministrului Anatol Şalaru intervine pe fondul crizei politice de la Chişinău create după demiterea guvernului condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ printr-o moţiune de cenzură iniţiată de opoziţia socialistă şi comunistă şi susţinută de democraţi, ceea ce a dus la destrămarea alianţei de guvernare proeuropene formate din Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Partidul Democrat. Negocierile purtate până acum pentru crearea unei noi coaliţii proeuropene nu au adus nicio înţelegere concretă între formaţiunile participante la discuţii.