Trei persoane au fost reţinute de DNA în dosarul jocurilor de noroc

Adaugă-ne ca sursă preferată

În urma celor 71 de percheziţii efectuate sâmbătă la Botoşani, Suceava, Iaşi şi Neamţ, procurorii DNA au dispus reţinerea unui inspector de la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) – Serviciul Teritorial Nord – Est Suceava, dar şi a doi oameni de afaceri din Botoşani, care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, potrivit Agerpres.

Inspectorul ONJN este acuzat de comiterea a 11 infracţiuni de luare de mită, o infracţiune de trafic de influenţă, o infracţiune de abuz în serviciu, două infracţiuni de folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate, o infracţiune de omisiune a sesizării şi o infracţiune de favorizarea făptuitorului, precum şi o infracţiune de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate comise în perioada august 2013 – 24 octombrie 2015.

Oamenii de afaceri sunt suspectaţi de dare de mită şi cumpărare de influenţă. Ei urmează a fi prezentaţi în faţa magistraţilor cu propunere de arestare preventivă.

În acelaşi dosar mai este cercetat şi un ofiţer de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie, faţă de care a fost dispusă măsura controlului judiciar.

De asemenea, un avocat din Botoşani se află sub control judiciar pentru complicitate la luare de mită.

Procurorii DNA au efectuat, sâmbătă, 71 de percheziţii în patru judeţe din Moldova, printre care şi la sediile IPJ Botoşani şi la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc – Serviciul teritorial Nord-Est Suceava.

Ancheta a vizat activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, care ar fi fost desfăşurate sub protecţia unor funcţionari publici din cadrul acestor instituţii. Activităţile erau derulate de importanţi oameni de afaceri din Botoşani, prin societăţi care aveau puncte de lucru în patru judeţe – Suceava, Botoşani, Iaşi şi Neamţ -, marea majoritate a aparatelor fiind amplasate în spaţii din mediul rural.

Administratorii societăţilor ar fi pus la punct un mecanism de fraudare a bugetului de stat prin utilizarea unor aparate de tip „slot-machine” fără licenţă şi fără autorizaţie de exploatare. Cele peste două mii de aparate erau amplasate în circa 400 de puncte de lucru, iar pentru ascunderea provenienţei ilicite a câştigurilor aparatele aveau seriile de identificare şi softurile unora licenţiate