Piraeus Bank vrea să obţină 1,34 miliarde de euro de la investitorii privaţi pentru a acoperi deficitul de capital

Adaugă-ne ca sursă preferată

Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunţat recent de Banca Centrală Europeană, şi la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază. Multe dintre băncile greceşti sunt deţinute de stat şi mai au doar puţini acţionari privaţi.

Piraeus, deţinut în proporţie de 66,9% de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), are cel mai ridicat deficit de capital, de 2,2 miliarde de euro, conform scenariului de bază, şi 4,9 miliarde de euro în total, scrie Agerpres.

Planul de majorare a capitalului include emiterea de obligaţiuni convertibile contingente (CoCos) şi noi acţiuni. Preşedintele Piraeus, Michalis Sallas, le-a spus acţionarilor că noua agenţie de supervizare bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene a aprobat acţiunile ce vizează majorarea capitalului, în valoare de 873 milioane de euro. Ca rezultat, banca va emite noi acţiuni pentru a obţine 4,6 miliarde de euro. Obiectivul este strângerea a 1,34 miliarde de euro de la investitorii privaţi pentru a acoperi deficitul de capital în cazul scenariului de bază.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat autorităţile elene.

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile elene solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni s-a ridicat la peste opt miliarde de euro. În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante.

După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care, în primele luni ale anului, deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.