Numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 52.500 la finele trimestrului al treilea – INS

Pe de altă parte, în T3 din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2014, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,24 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a urcat cu 12.700.

Potrivit INS, în intervalul iulie-septembrie, faţă de perioada anterioară, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,38%), alte activităţi de servicii (2,50%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,45%). În industria prelucrătoare s-au concentrat peste 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante (14,4 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,29%.

Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8.600 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.600 în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.900 în învăţământ.

La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, s-au regăsit în industria extractivă (0,12%, respectiv 100 locuri vacante), urmată de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,19%, respectiv 100 locuri vacante).

Datele statistice relevă, de asemenea, că în T3, prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+0,34 puncte procentuale), respectiv în cele de distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,29 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri s-au regăsit în activităţile din comerţ (+1.500 locuri vacante), respectiv în cele din învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (+700 locuri vacante pentru fiecare în parte).

Diminuări atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante, s-au observat în activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,15 puncte procentuale, respectiv -200 locuri vacante), urmate de activităţile de hoteluri şi restaurante (-0,08 puncte procentuale, respectiv -100 locuri vacante).

Pe de altă parte, rata locurilor de muncă vacante a consemnat, în T3 din acest an în comparaţie cu acelaşi trimestru al anului anterior, creşteri importante în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+0,88 puncte procentuale), în administraţia publică (+0,75 puncte procentuale), urmată la mică distanţă de distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0,74 puncte procentuale).

Singurele diminuări mai relevante constatate prin compararea cu trimestrul similar al anului precedent au fost în alte activităţi de servicii (-0,09 puncte procentuale), respectiv în activităţi de servicii administrative şi servicii suport şi învăţământ (- 0,08 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

În trimestrul III 2015, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,60%, respectiv 15.400 locuri vacante), iar cele mai mici valori au fost înregistrate în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,41%, respectiv 100 locuri vacante).

Datele trimestriale privind rata locurilor de muncă vacante sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă trimestrială, având ca perioadă de referinţă luna de mijloc a trimestrului. Pentru dimensionarea eşantionului s-a luat în considerare obţinerea unor estimări ale principalelor caracteristici cercetate, care să fie afectate de erori în limita a +/-3% şi garantate cu o probabilitate de 95%. Începând cu trimestrul I 2015, eşantionul cuprinde 22.800 unităţi economico-sociale.

Unităţile din sectorul bugetar sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, cu excepţia unităţilor administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (circa 770 de unităţi). Pentru sectorul economic au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care reprezintă 93,10% din numărul total al salariaţilor din acest sector.