Preşedintele Eurogrup: Un mini-Schengen ar putea apărea dacă UE nu îşi va proteja mai bine frontierele externe

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Nu vom putem menţine pe termen lung statul nostru social dacă afluxul de refugiaţi va continua în acest fel. Dacă Uniunea Europeană nu îşi va proteja mai bine frontierele externe, atunci un grup mic de state o va face’, a afirmat olandezul Dijsselbloem, într-un interviu pentru cotidianul economic german Handelsblatt, indicând totuşi că nu doreşte constituirea unui ‘mini-Schengen’.

‘Nu este, fără nicio îndoială, soluţia bună. (…) O astfel de evoluţie ar avea consecinţe politice şi economice negative pentru noi toţi. Mai bine ar fi dacă ansamblul celor 28 de state europene ar ajuta Grecia să-şi protejeze frontierele externe’, a subliniat Dijsselbloem.

El a criticat lipsa de solidaritate între ţările Uniunii Europene în privinţa primirii refugiaţilor, declarându-se ‘nu foarte optimist’ faţă de supravieţuirea Spaţiului Schengen în forma actuală, o perspectivă care îl ‘nelinişteşte mult’.

Dacă protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene nu poate fi întărită ‘la nivelul Schengen, trebuie să o facem la nivelul unui mini-Schengen’, a avertizat Jeroen Dijsselbloem şi în paginile cotidianului francez Les Echos.

În timp ce Olanda se pregăteşte să preia preşedinţia semestrială a UE la 1 ianuarie 2016, ministrul său de externe Bert Koenders a dat asigurări miercuri, pentru AFP, că ‘una din sarcinile noastre principale este de a ne asigura că Schengen continuă să funcţioneze’.

În ce priveşte solicitarea unor state membre de a fi exceptate de la regulile bugetare ale zonei euro din cauza cheltuielilor neprevăzute implicate de primirea de refugiaţi sau de întărirea măsurilor de securitate, Jeroen Dijsselbloem a reiterat, atât în Handelsblatt, cât şi în Les Echos, că pactul de stabilitate bugetară prevede deja o anumită flexibilitate în condiţii excepţionale, situaţie ce va fi examinată de Comisia Europeană caz cu caz în primăvara viitoare.

Preşedintele Eurogrupului se opune însă ca aceste costuri cu refugiaţii sau cheltuielile militare suplimentare ‘să fie excluse pe termen lung din calculul deficitelor’.