Mediul de afaceri german cere măsuri pentru grăbirea integrării refugiaţilor pe piaţa muncii

În noul pachet legislativ propus de mediul de afaceri se cere ca refugiaţii să nu poată fi expulzaţi în perioada de pregătire profesională şi nici în următorii doi ani de la încheierea acesteia. De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie a Germaniei (DIHK) a anunţat că lucrează la un program naţional de integrare a refugiaţilor pe piaţa muncii, care să includă programe de pregătire profesională adecvate pentru cei selectaţi.

În opinia preşedintele DIHK, Eric Schweitzer, decizia guvernului de a stabili la 21 de ani vârsta minimă pentru participarea la astfel de programe nu are sens, el sugerând coborârea acesteia.

Totuşi, Schweitzer a atenţionat asupra aşteptărilor exagerate de la aceşti refugiaţi, în care guvernul condus de cancelarul Angela Merkel îşi pune mari speranţe că ar putea fi o soluţie pentru soluţionarea problemei deficitului de forţă de muncă. În primul rând, migranţii trebuie să înveţe rapid limba germană, altfel nu au nicio şansă, a subliniat el.

Potrivit unui document publicat de cotidianul Bild, mulţi migranţi sunt pur şi simplu analfabeţi şi nici cei care vor reuşi să înveţe limba germană nu au garanţia că vor fi integraţi pe piaţa muncii. DIHK estimează că cele mai mari şanse să-şi găsească un loc de muncă le au cei necalificaţi, întrucât nemţii ocolesc slujbele slab calificate şi implicit prost remunerate.

Numărul imigranţilor ilegali care au ajuns anul acesta în Germania venind din ţările arabe, africane şi asiatice se apropie de un milion. De altfel, majoritatea migranţilor care pleacă din aceste ţări pentru a găsi un trai mai bun în Europa aleg ca destinaţie Germania, datorită politici generoase de azil promovate de executivul de la Berlin. Dar acest val migrator a provocat resentimente în rândul populaţiei germane şi tensiuni în coaliţia cancelarului Angela Merkel. Prin urmare, guvernul a început să ia măsuri restrictive, cum ar fi înăsprirea condiţiilor de acordare a azilului şi expulzarea rapidă a celor cărora le-a fost respinsă cererea de azil.