Republica Moldova: Depozitul militar de la Cobasna, „bomba cu ceas” din coasta Uniunii Europene – presă

Adaugă-ne ca sursă preferată

În cazul unui incendiu, cele aproximativ 20.000 de tone (conform cifrelor făcute publice de organizaţiile internaţionale) de muniţii rămase în depozit în urma destrămării URSS ar putea provoca un adevărat cataclism ecologic, cu efecte devastatoare nu doar pentru Republica Moldova, ci şi pentru celelalte ţări din regiune, susţin experţi de la Chişinău. În acest depozit de armament – unul dintre cele mai mari din Europa de Est – se află ‘moştenirea’ fostei Armate a 14-a a URSS, dar şi o parte din armamentul sovietic din fostele RDG şi Cehoslovacia.

Informaţiile despre condiţiile în care sunt păstrate muniţiile la ora actuală ‘sunt învăluite în aceeaşi ceaţă propagandistică, prin care nu transpare nimic, ca mai tot ce vizează regiunea transnistreană’, a comentat în acest context Info Prut într-un articol publicat marţi seară.

‘Arsenalul este menţinut acolo în pofida promisiunii făcute de Rusia la Summitul OSCE din 1999 (de la Istanbul) că-şi va retrage trupele şi armamentul până în 2002’, aminteşte fostul vicepremier Victor Osipov, responsabil cu integrarea Transnistriei în Republica Moldova, indicând că, de atunci, Moscova a retras doar 22 de tone de muniţii şi a distrus 300 de tancuri şi alte vehicule blindate. Din 2003, acest proces a fost oprit, spune el, amintind că Moscova a motivat aceasta prin faptul că Tiraspolul ar fi cerut ca prezenţa militară rusă să fie menţinută de teama unei presupuse ‘agresiuni militare’ din partea Chişinăului.

Tot în acea perioadă au fost suspendate inspecţiile internaţionale la depozitul de armament din stânga Nistrului, astfel încât nimeni nu mai cunoaşte în ce condiţii este păstrat acesta, mai aminteşte el. Fostul vicepremier admite că nu este exclus furtul de arme şi muniţii din depozitele de la Cobasna, .

Fostul ministru al apărării, generalul Vitalie Marinuţa, atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă acest depozit pentru siguranţa întregii regiuni, avertizând că muniţia ar putea fi folosită şi în scopuri teroriste. În caz de explozie, susţine Marinuţa, puterea deflagraţiei ar fi echivalentă cu cea a unei bombe atomice de 10 tone. ‘Conform unui studiu al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, în caz de deflagraţie, puterea exploziei ar echivala cu o bombă atomică de 10 tone’, cam cât puterea de distrugere a bombelor de la Hiroshima şi Nagasaki, a declarat recent fostul ministru moldovean al apărării pentru Deutsche Welle.

‘Eu sunt convins că, în mare parte, aceste muniţii sunt cu termenul de utilizare expirat (…). De aceea, la momentul actual, ar fi foarte bine dacă comunitatea internaţională ar putea să elaboreze un mecanism de control al depozitelor de la Cobasna, astfel ca ele să nu ajungă o sursă de pericol regional, dar şi o posibilitate de înarmare a ‘omuleţilor verzi’ (aşa cum au fost etichetaţi militarii ruşi care au apărut în uniforme fără însemne în Crimeea, cu o lună înainte de anexarea oficială a peninsulei ucrainene la Rusia) şi a altor formaţiuni (paramilitare) din afara republicii’, a afirmat el.