Republica Moldova: Liberal-democraţii revin la masa negocierile pentru formarea unui nou guvern

O decizie în acest sens a fost aprobată de Consiliul Politic Naţional al PLDM, care s-a reunit duminică într- şedinţă pentru a dezbate această problemă, scrie Agerpres.

Astfel, conducerea liberal-democraţilor a decis implicarea formaţiunii în negocierile pentru formarea noului guvern, dar a declarat că PLDM nu va renunţa la cele trei condiţii avansate anterior: desemnarea unui premier neafiliat politic, depolitizarea instituţiilor de stat şi demisia persoanelor de conducere implicate în furtul ‘miliardului de dolari’.

De altfel, însuşi fostul lider al PLDM, Vlad Filat, ex-prim-ministru, aflat în prezent în arest preventiv, ar fi implicat, potrivit anchetatorilor, în cazul ‘dispariţiei’ unui miliard de dolari la sfârşitul anului 2014, o suma echivalenta cu 12% din PIB-ul republicii, o afacere care a destabilizat profund sistemul bancar moldovean şi a dus la o criză politică.

Valeriu Streleţ a anunţat că va invita în următoarele zile celelalte partide la discuţii. ‘Vom lansa propuneri să ne întâlnim cât mai rapid posibil, poate chiar mâine în prima jumătate a zilei, pentru a anunţa care sunt deciziile noastre, pentru a face tot posibilul să găsim un compromis’, a afirmat el.

În urma discuţiilor desfăşurate până acum cu privire la formarea unei majorităţi parlamentare care să voteze un nou guvern, PLDM nu a ajuns însă la un numitor comun cu celelalte formaţiuni participante la negocieri – Partidului Liberal (PL) şi Partidul Democrat (PD) şi grupul fostului premier Iurie Leancă.

După arestarea liderului PLDM, Vlad Filat, guvernul condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost demis la 29 octombrie cu votul deputaţilor socialişti şi comunişti din opoziţie, dar şi cu susţinerea PD din coaliţia de guvernare.

Simţindu-se trădat de ‘aliaţii democraţi’, PLDM a refuzat să mai discute cu Partidul Democrat privind formarea unui nou guvern. Ulterior, partidul a condiţionat revenirea sa la masa negocierilor, în contextul în care criza politica s-a adâncit, iar partidele de stânga proruse sunt în topul preferinţelor electoratului.