Senat: Lezarea intereselor economice strategice ale României, considerată ameninţare la adresa siguranţei naţionale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Prin propunerea legislativă a PNL, amendată în comisiile de specialitate, prevede completarea articolului 3 al Legii privind siguranţa naţională cu litera m), potrivit căreia: ‘orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic şi piscicol, apelor şi altor asemenea resurse, precum şi monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinţe la nivel naţional sau regional’.

Iniţial, în propunerea de lege, iniţiatorii vizau ca defrişarea ilegală pe suprafeţe mai mari de un hectar să fie considerată ameninţare la adresa siguranţei naţionale a României, însă membrii Comisiei juridice şi cei ai Comisiei pentru administraţie din Senat au fost de părere că este necesară referirea expresă, pe lângă fondul forestier, şi la celelalte resurse naturale, respectiv fondurile cinegetic, piscicol, apele şi alte asemenea resurse economice strategice ale ţării.

În expunerea de motive a propunerii de lege, iniţiatorii au susţinut faptul că domeniul silvic este unul în care inegalităţile şi abuzurile ‘s-au acumulat an după an’, valoarea tăierilor ilegale raportate în urma controalelor ridicându-se la cinci miliarde de euro, ‘cifră care în realitate este şi mai mare’.

‘În ultimii opt ani s-a tăiat ilegal de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri, iar această proporţie este numai partea de tăiere ilegală care a putut fi cuantificată. S-au încercat măsuri de stopare prin activităţi de control, care însă şi-au demonstrat ineficienţa. Curtea de Conturi vorbeşte chiar despre încurajarea şi perpetuarea infracţiunilor la regimul silvic, respectiv tăieri şi comercializări ilegale de lemn’, se mai arată în expunerea de motive.

Legea are un caracter organic, iar Senatul a adoptat-o, în calitate de Cameră decizională, cu 99 de voturi ‘pentru’ şi patru abţineri. Propunerea legislativă a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 7 octombrie.