Proiectul reactoarelor 3 şi 4 respectă prevederile acordului de la Paris din cadrul conferinţei COP 21 – ROMATOM

‘Industria nucleară din România salută rezultatul negocierilor internaţionale de la Paris, încheiate vineri, 11 decembrie 2015, după două săptămâni de discuţii intense. Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice COP21 a condus la atingerea unui acord global privind menţinerea creşterii încălzirii globale sub 2 grade Celsius, confirmând ‘tranziţia ireversibilă către o lume cu conţinut redus de carbon, mai sigură şi mai sănătoasă’, după cum a declarat Christiana Figueres, Secretar Executiv al UNFCCC’, se arată în comunicat.

Rezultat al celei de-a 21-a Conferinţe a Părţilor (COP 21), desfăşurată sub egida Naţiunilor Unite în perioada 30 noiembrie – 11 decembrie 2015, documentul a fost adoptat în unanimitate de cele 195 de ţări participante.

‘Industria nucleară din România apreciază limbajul echilibrat al acordului, care denotă o abordare neutră a tehnologiilor de producere a energiei electrice cu emisii reduse de carbon. Încheierea Acordului de la Paris, , va defini, pe termen mediu şi lung, abordarea politicilor energetice şi de mediu la nivel global. Orientarea către politici şi proiecte menite să contribuie la reducerea emisiilor de carbon este, cu siguranţă, şi în atenţia autorităţilor din România. Trebuie spus că proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, aşteptat de industria nucleară din România, se încadrează în aceste cerinţe, nuclearul fiind o tehnologie cu emisii reduse de carbon ‘, a declarat Marius Gheorghiu, Directorul General al Elcomex IEA, compania care deţine preşedinţia ROMATOM.

În atingerea consensului asupra unei abordări nediscriminatorii, un rol important l-a jucat iniţiativa ‘Energia Nucleară pentru Climă’ (Nuclear4climate) lansată de Societatea Franceză pentru Energia Nucleară (SFEN), Societatea Nucleară Americană (ANS) şi Societatea Nucleară Europeană (ENS), iniţiativă susţinută şi de Forumul Atomic Român – ROMATOM, Asociaţia Română ‘Energia Nucleară’ – AREN, împreună cu Reţeaua AREN Young Generation (AREN-YGN) România şi Asociaţia Women în Nuclear (WIN) România, se mai arată în comunicat.

‘De asemenea, constatăm că nu numai industria nucleară, dar şi EURELECTRIC – vocea industriei electrice din Europa, consideră că pentru atingerea ţintei ca în 2050 electricitatea să fie produsă fără emisii de carbon ‘trebuie să facem uz de toate tehnologiile cu emisii reduse de carbon: mai multe regenerabile, dar şi cărbune curat, şi gaz, şi nuclear’. În acest context, finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 va contribui, împreună cu Unităţile 1 şi 2 aflate în exploatare la centrala nuclearoelectrică Cernavodă, la reducerea substanţială a emisiilor de carbon, creşterea securităţii energetice a României şi asigurarea unei energii electrice la preţuri suportabile pentru consumatori’, mai spun reprezentanţii ROMATOM.

Rolul energiei nucleare este semnificativ în protecţia mediului, cele două unităţi nucleare existente în România contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 12.000.000 tone de dioxid de carbon pe an, care altfel s-ar produce prin arderea combustibililor fosili. Acest efect va fi dublat odată cu finalizarea a încă două unităţi nucleare.

În prezent, cele 130 de reactoare nucleare, existente în 14 dintre statele membre, generează aproximativ 30% din electricitatea produsă la nivelul Uniunii Europene, reprezentând 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon, la nivelul Uniunii Europene.

ROMATOM s-a constituit la data de 10 ianuarie 2001, când 14 companii, cu capital privat sau de stat, precum şi două asociaţii non-guvernamentale, au decis constituirea Forumului Atomic Român. În prezent, ROMATOM numără peste 30 de membri.

Asociaţia are drept scop promovarea utilizării în scopuri paşnice a energiei nucleare în România şi susţinerea programului nuclear naţional, precum şi coordonarea tuturor activităţilor asumate prin aderarea şi participarea Asociaţiei la FORATOM – Forumul Atomic European.

Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nuclear Electrică /CNE/ Cernavodă a fost parafat, la începutul lunii noiembrie 2015 între Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation, a anunţat, luni, producătorul de energie electrică din România. Potrivit acestuia, China General Nuclear Power Corporation va deţine 51% din acţiunile societăţii joint-venture ce va fi formată şi va prelua valoarea investiţiei SNN în filiala EnergoNuclear SA. De asemenea, precizează documentul, participarea părţii române (a SNN şi a statului) nu va putea să scadă sub 30%.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/a-fost-semnata-intelegerea-cu-chinezii-pentru-constructia-reactoarelor-3-si-4-ale-de-la-cernavoda-d_109855.html#ixzz3uZ9fMVh5

Investiţia în realizarea celor două noi reactoare, care vor folosi tehnologia canadiană CANDU, este estimată la circa 6 miliarde de euro. Termenul de realizare al celor două reactoare este estimat la 7 ani, de la data semnării contractului între cele două părţi.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă reprezintă cea mai mare investiţie în România, de la Revoluţie. În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi de construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă. În prezent, însă, o singură companie, China General Nuclear Power Corporation, a rămas în cărţi pentru dezvoltarea acestei investiţii.
De centrala nucleară de la Cernavodă se leagă, totodată, şi dezvoltarea noii exploatări de uraniu din Carpaţii Orientali, care să asigure combustibilul necesar funcţionării celor două reactoare. Despre proiectul exploatării zăcământului de uraniu de la Tulgheş, în Carpaţii Orientali, pe care autortiăţile îl au în vedere de mai mulţi ani, Ministrul Energiei, Andrei Gerea, susţine că acest proiect este acum ”analizat” şi va fi luată o decizie “cât de curând”. În urmă cu doi ani, autorităţile elaboraseră un proiect de hotărâre pentru a începe această investiţie, însă din cauză că nu au fost găsite surse de finanţare proiectul nu a fost aprobat în Guvern.