Ultima mină de cărbune din Marea Britanie şi-a închis porţile

‘Este o zi foarte tristă pentru toţi cei care au legătură cu această mină dar sunt mândru să spun că am lucrat într-o manieră profesionistă şi în siguranţă’, a declarat directorul general al minei, Shaun McLoughlin.

Închiderea acestei mine va duce la dispariţia unei surse vitale de venituri pentru zona din jur. Mulţi dintre angajaţii minei au început să lucreze la vârsta de 15 ani şi în prezent se tem că nu vor găsi de lucru în altă parte. În zonă sunt amplasate trei termocentrale, inclusiv cea de la Drax, care produce între şapte şi opt procente din energia electrică din Marea Britanie. Din cele trei termocentrale doar cea de la Drax va rămâne operaţională după 2016.

Pentru Guvernul britanic exploatarea cărbunelui nu mai este rentabilă şi la finele lunii noiembrie a anunţat că intenţionează să oprească cele mai poluante centrale pe cărbune până în 2025. ‘Închiderea Kellingley Colliery marchează sfârşitul unei perioade incredibile în istoria noastră socială şi economică’, a declarat directorul general al Coal Authority, Philip Lawrence.

În 1920, atunci când sectorul mineritului era la apogeu, minele de cărbune asigurau locuri de muncă pentru 1,2 milioane de persoane. Ulterior efectivele au scăzut în a doua jumătate a secolului XX pentru a ajunge la 4.000 de angajaţi în 2014, când consumul de huilă a atins minime record, pentru a fi depăşit de energiile regenerabile.

Sectorul minier este recunoscut cel mai bine pentru disputa din anii 1980 dintre mineri şi Guvernul conservator al premierului Margaret Thatcher, victoria acesteia din urmă în disputa cu sindicatele ducând la apariţia economiei ultra-liberale a Marii Britanii de astăzi.