Klaus Iohannis solicită reexaminarea unor modificări la Legea educaţiei

Preşedintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii pentru modificarea art. 133 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care stabileşte că departamentele sunt unităţi academice funcţionale.
Economica.net - mar, 22 dec. 2015, 11:26
Klaus Iohannis solicită reexaminarea unor modificări la Legea educaţiei

Şeful statului arată, în cererea de reexaminare transmisă marţi preşedintelui Camerei Deputaţilor, că legea, în forma transmisă la promulgare, completează regimul juridic al departamentului stabilind că acesta este unitatea academică funcţională, care asigură producerea, transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate prin programe de studii şi de cercetare. Astfel, legea prevede că departamentul va putea funcţiona ca entitate distinctă cu sau fără buget de venituri şi cheltuieli, cu statut şi regulament propriu, aprobate prin hotărâre a Senatului universitar. Totodată, în cadrul departamentului se pot organiza şi gestiona programe de studii de licenţă, master sau doctorat în condiţiile de acreditare prevăzute de lege.

‘Acest nou statut juridic pe care departamentele îl dobândesc se impune a fi însă reanalizat din perspectiva consecinţelor pe care le generează în planul asigurării calităţii actului educaţional, a corelării cu dispoziţiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/ 2011, precum şi a efectelor pe care noua reglementare le-ar putea produce ca urmare a intrării sale în vigoare în cursul anului universitar 2015 – 2016’, subliniază preşedintele Iohannis în cererea de reexaminare.

El arată că, potrivit dispoziţiilor art. 133 alin. (1), coroborate cu cele ale alin. (4) din legea transmisă la promulgare, departamentului i se conferă posibilitatea de a organiza şi gestiona programe de studii de licenţă, master sau doctorat în condiţiile de acreditare prevăzute de lege.

Şeful statului precizează că, prin efectul legii transmise la promulgare, departamentele dobândesc atribuţii echivalente cu cele ale facultăţilor în ceea ce priveşte gestionarea programelor de studii universitare, fără a fi însă obligate să parcurgă aceeaşi procedură de înfiinţare. În plus, consiliile facultăţilor ar putea fi excluse din procesul decizional de înfiinţare a unui program de studiu de licenţă, masterat sau doctorat, în cazul în care un astfel de program este iniţiat de consiliul departamentului.

‘O asemenea suprapunere de ordin funcţional şi structural este de natură să genereze confuzii şi inconsecvenţă la nivel decizional şi managerial, cu grave consecinţe asupra activităţii instituţiilor de învăţământ superior’, indică Iohannis.

Şeful statului menţionează că această suprapunere de atribuţii poate conduce şi la eludarea dispoziţiilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/ 2011 referitoare la mecanismele de verificare şi control aplicabile instituţiilor de învăţământ superior.

Klaus Iohannis consideră că simpla trimitere în conţinutul normativ al art. 133 alin. (4) la condiţiile de acreditare prevăzute de lege nu numai că este insuficientă, dar poate lipsi de aplicabilitate capitole întregi din Legea nr. 1/ 2011 în ceea ce priveşte mecanismele de asigurare a calităţii actului educaţional unui întreg ciclu de studii.

Preşedintele arată că Legea educaţiei naţionale reglementează, distinct şi în detaliu, studiile universitare de doctorat, precum şi procedura de evaluare a şcolilor doctorale. Potrivit acestor norme, programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Fiecare şcoală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte.

El afirmă că evaluarea se face pe baza performanţei şi a capacităţii instituţionale a instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat, din care face parte şcoala doctorală, iar sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului Educaţiei, pe baza propunerilor comune ale instituţiilor abilitate, fiecare şcoală doctorală fiind evaluată din cinci în cinci ani.

‘Inexistenţa unor norme exprese în conţinutul legii transmise la promulgare poate conduce la concluzia că toate aceste prevederi privind asigurarea calităţii unui întreg ciclu de studii nu sunt, în mod obligatoriu, aplicabile şi departamentelor ca unităţi organizatoare de studii de doctorat’, se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele Iohannis menţionează că dispoziţiile nou introduse în legea transmisă la promulgare instituie posibilitatea ca departamentul să funcţioneze ca entitate distinctă, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, ceea ce creează premisele încălcării prevederilor art. 124 din Legea nr. 1/ 2011 referitoare la răspunderea publică a instituţiilor de învăţământ superior.

‘Legea pentru modificarea art. 133 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/ 2011 atrage după sine modificări semnificative referitoare la cadrul normativ privind autorizarea, acreditarea şi asigurarea calităţii instituţiilor de învăţământ superior şi a structurilor acestora, precum şi a programelor de studii organizate la nivel naţional şi la nivelul universităţilor. Din această perspectivă, apreciem că lipsa unui termen de la care ar urma să intre în vigoare aceste prevederi poate genera confuzie în sistemul de învăţământ şi poate permite, pe fondul unui vid de reglementare, derapaje importante în gestionarea resursei umane, financiare, a calităţii actului educaţional, precum şi a interesului educaţional al studenţilor. În acest context, apreciem că ar fi fost oportun ca legea să conţină ca reper începerea unui an universitar’, conchide şeful statului.

Te-ar mai putea interesa și
Statele UE au convenit noi reguli mai relaxate privind datoria publică și deficitul bugetar. Limitele acestota rămân aceleași, dar va exista mai mult spațiu de negociere a traseelor de ajustare
Statele UE au convenit noi reguli mai relaxate privind datoria publică și deficitul bugetar. Limitele acestota rămân ...
Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat luni, definitiv, noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară UE o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis, a......
Teilor Holding raportează o cifră de afaceri de 412,7 milioane de lei și un profit net de 22,4 milioane de lei pentru anul 2023
Teilor Holding raportează o cifră de afaceri de 412,7 milioane de lei și un profit net de 22,4 milioane de lei pentru ...
Teilor Holding S.A., grupul de companii care include lanțul de bijuterii de lux TEILOR, compania de creditare financiară ...
Lenovo lansează în premieră europeană, în România, tableta de gaming Legion Tab și noile generații de echipamente de gaming din ecosistemul Legion
Lenovo lansează în premieră europeană, în România, tableta de gaming Legion Tab și noile generații de echipamente ...
Lenovo lansează, în România, prima țară din Europa, tableta de gaming Legion Tab și noile generații de echipamente ...
Focar de pestă porcină africană la o fermă din Scornicești, județul Olt. 11.500 de animale vor fi sacrificate
Focar de pestă porcină africană la o fermă din Scornicești, județul Olt. 11.500 de animale vor fi sacrificate
Aproape 11.500 de porci de la o fermă din satul Negreni, din oraşul Scorniceşti, vor fi eliminaţi după ce în exploataţia ...