Scad din nou dobânzile la lei! Băncile nu mai vor banii românilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ultimul anunţ despre reducerea dobânzilor la depozitele bancare l-a făcut ING Bank. După ce anul trecut a şocat piaţa cu dobânzile de 0% pentru depozitele de peste un milion de lei, anul acesta anunţă că de la 1 aprilie şi dobânda la depozitele pe un an scădea de la 1,5% la 1%, în condiţiile în care dobânda de politică monetară a BNR rămâne neclintită de ceva vreme.

La ora actuală, dobânzile acordate de băncile comerciale pentru depozitele populaţiei sunt cuprinse între 2,4% la Libra Bank, de exemplu, şi 0,65% la Unicredit Bank. Dacă se scad comisioanele bancare, de administrare cont, retragere de numerar, impozitul pe dobândă, etc. cele mai multe bănci oferă în continuare dobânzi real negative, în ciuda inflaţiei negative, care ar trebui în mod normal să contrabalanseze efectul dobânzilor mici.

Decât la bancă, mai bine la cumpărături

După toate probabilităţile, tendinţa va fi urmată şi de alte bănci, în funcţie de necesităţile fiecăreia. De ce? Analistul financiar Aurelian Dochia ne răspunde simplu la această întrebare: „În contextul excesului de capital de pe piaţa românească şi a faptului că nu există o cerere prea puternică de credite, băncile nu au nevoie să atragă bani şi de aceea scad randamentele la depozite, chiar dacă BNR nu a redus dobânda de politică monetară”.

Într-adevăr dacă analizăm raportul credite/depozite publicat de BNR vom vedea că acesta este subunitar, de 92,67 la sfârşitul lunii septembrie 2015, în scădere constantă din decembrie 2013 şi până în prezent. Spre comparaţie, nivelul mediu al raportului credite/depozite în ţările din zona euro era la jumătatea lui 2015 de 113%, potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene (BCE).

„Ideea este că băncile au strâns suficienţi bani din depozitele constituite de populaţie până acum. În perioada de criză s-a restrâns consumul şi au crescut economiile. În plus, au crescut foarte mult salariile şi vor mai creşte, iar în alte colţuri ale lumii, în Japonia de exemplu, doânzile sunt negative. Până la urmă şi acest demers de reducere a randamentelor chiar şi la depozitele pe termen lung nu este altceva decât un îndem la a cheltui banii pe cumpărături pentru a stimula consumul”, spune Dochia.

Din 2017, depozitele bancare ale populaţiei s-ar putea să revină pe profit

Până la urmă, populaţia trebuie să realizeze că în lunile cu inflaţie negativă chiar şi o dobândă de 0% produce profit prin anularea efectului deflaţiei. Totuşi, comisioanele bancare din România rămân foarte mari şi de mai bine de doi ani se vorbeşte de dobânzi real negative.

Când ne vom întoarce la randamente pozitive? „Din fericire, în România există un sentiment de încredere şi acest lucru s-ar putea să mişte piaţa, printr-o creştere a consumului şi a creditării. Dacă pe perioada crizei creditarea a fost susţinută de împrumuturile imobiliare, alimentate în principal de programul Prima Casă, de anul trecut au reînceput să crească şi creditele de consum.

În acest context, este foarte probabil ca de anul viitor să revedem randamente pozitive la depozitele bancare, dacă nu sunt mişcări importante pe piaţa externă”, precizează Aurelian Dochia. Conform BNR la finele lui decembrie 2015 comparativ cu 2014 creditul neguvernamental a crescut cu 4% în termeni reali.