Anca Dragu, Finanţe: Perspectivele regionale ar putea trimite investitorii în România

Într-un interviu pentru Bloomberg, Anca Dragu consideră că România a fost, până acum, subestimată de investitori şi eclipsată de ţările vecine. Ca principale argumente, ministrul evocă creşterea economică estimată pentru acest an, de peste 4%, şi un context politic mai liniştit.

Agenţia de rating Standard & Poor’s (S&P) a anunţat, în urmă cu două săptămâni, retrogradarea Poloniei de la „A-” la „BBB+”, cu perspectivă negativă, apreciind că noul guvern a luat măsuri care subminează independenţa justiţiei şi îngrădesc libertatea presei.

Polonia a fost vedeta Europei de Est de la aderarea la UE, în 2004, cu cea mai mare creştere economică din Europa, investiţii străine uriaşe şi o rată bună de absorbţie a fondurilor europene. Este singurul stat UE care nu a intrat în recesiune după criza financiară mondială din 2008 şi este considerată un exemplu de reformă post-comunistă. Partidul PIS (Lege şi Justiţie), descris de unele media occidentale drept de extremă-dreapta, a câştigat anul trecut alegere cu o platformă populistă, inspirată de Ungaria lui Viktor Orban. În primele două luni la putere, guvernul PIS şi-a întărit controlul asupra serviciilor secrete, justiţiei, instituţiilor de ordine publică, televiziunii de stat şi posturilor publice de radio. Măsurile au fost criticate de UE.

„Dupa părerea mea, România a avut o imagine subestimată, poate şi eclipsată de aceste economii din zonă, din CEE, unde au început sa apară câteva elemente ce pun pe gânduri investitorii. De aceea menţionez că în România, cu o creştere economică echilibrată şi sustenabilă, o populaţie educată, e foarte importantă stabilitatea politică pe care ar trebui să o apreciem mai bine. Nu avem voci extremiste, nu avem situaţia care se manifestă în alte ţări şi cauzează ceva probleme”, a declarat Dragu pentru Bloomberg.

Dragu este ministru de Finanţe în cabinetul de tehnocraţi condus de premierul Dacian Cioloş, fost comisar euroepan. Guvernul tehnocrat a venit la putere în noiembrie, după demisia cabinetului condus de Victor Ponta pe fondul protestelor anticorupţie declanşate de tragedia din clubul bucureştean Colectiv, unde 63 de tineri şi-au pierdut viaţa.

România are conurenţă dură în regiune la atragerea de investiţii, în pofida problemelor din Polonia şi alte ţări măcinate de tensiuni politice. În Europa Centrală şi de Est, noua vedetă este Cehia, ale cărei costuri de finanţare sunt printre cele mai scăzute din lume – devansată la acest capitol doar de Japonia, Elveţia, Germania şi Olanda.

În acest context regional şi pe fondul turbulenţelor globale de pe pieţele emergente, leul câştigă cursa cu zlotul polonez. Moneda românească s-a depreciat cu 0,3% faţă de euro de la începutul acestui an, în timp ce zlotul a pierdut 3,5%.

Dragu susţine că deficitul bugetar din acest an ar putea fi mai mic decât cel estimat, cu o creştere economică solidă şi îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor, pe fondul măsurilor de combatere a evaziunii fiscale. În bugetul pe 2016, guvernul promite menţinerea deficitului sub plafonul UE de 3% din PIB, în pofida relaxării fiscale şi creşterii salariilor bugetarilor, în an electoral.

Întrebată dacă vede vreun risc de deficit excesiv, ministrul finanţelor a afirmat: „Nu văd un risc în acest sens”.

Creşterea economică actuală este sustenabilă pentru că nu este excesivă, consideră Dragu, iar guvernul vrea să pună bazele unui model de creştere economică pe termen lung care să aducă mai mult echilibru, prin creşterea investiţiilor şi atragerea mai multor companii.

Dragu a subliniat şi creşterea veniturilor statului din colectarea TVA cu 12% anul trecut, în pofida scăderii ratei pentru alimente.

„Este rezultatul clar al eforturilor noastre de a reduce frauda fiscală”, a punctat ministrul.

Anca Dragu anunţă şi introducerea de ţinte trimestriale privind execuţia bugetară pentru instituţii şi companiile de stat, având în vedere că anul trecut cheltuielile publice au fost concentrate puternic spre decembrie, când statul a „spart” aproximativ 2% din PIB într-o singură lună. Astfel, Finanţele au în vedere „o trimestrializare în ceea ce priveşte bugetele companiilor şi ale instiţutiilor publice pentru a face procesul mai fluent”.