Piperea: Sumele disponibile în Fondul de Garantare a Depozitelor sunt suficiente, probabil, pentru rezoluţia unei bănci mari

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Sper din tot sufletul să nu avem astfel de situaţii de rezoluţie nici măcar cu o singură bancă. Ceea ce nu ni se spune de către autorităţi este că deşi avem acea garanţie de plată pentru depozitele de maxim 100.000 euro sumele care sunt în Fondul de Garantare sunt suficiente, probabil, pentru o rezoluţie a unei singure bănci mari. Apoi va trebui să se recompună. E adevărat că sunt contribuţii de la bănci care se duc către acel Fond de Garantare dar ele se vor regăsi în dobânzile şi comisioanele noastre şi nu ne dorim acest lucru’, a spus Piperea.

Potrivit sursei citate, în Europa sunt în procedura de bail-in 4 bănci italiene mari, două portugheze şi una sau două spaniole, scrie Agerpres.

Piperea a precizat că în decembrie a intrat în vigoare, în România, o lege cu privire la rezoluţia bancară.

‘În decembrie 2015 a intrat în vigoare o lege care e o interpretare a unor directive din dreptul Uniunii Europene care stabilesc rezoluţia bancară. Rezoluţia bancară înseamnă că o bancă într-o situaţie dificilă trebuie să se salveze implicit cu sacrificarea drepturilor pe care le au deponenţii asupra banilor din contul pe care îl au deschis în depozit la acea bancă. Sacrificarea se întâmplă printr-o confiscare a acelor bani, care ar trebui utilizaţi pentru salvarea băncilor, în limbaj corporatist bancar care mă irită care se numeşte bail-in. Pur şi simplu, banii aceia din conturile bancare, de depozit, dacă sunt peste 100.000 de euro se confiscă, sub cuvântul că banca respectivă trebuie salvată, cu preţul sacrificării drepturilor de proprietate a altor persoane’, a mai afirmat avocatul.

El a dat ca exemplu un pensionar care a strâns mai mult de 100.000 de euro în cont pentru pensie.

‘Pensionarul care a adunat în ultimii 25 de ani mai mult de 100.000 de euro în cont, are 200.000 de euro şi se trezeşte că acei bani pe care îi pusese acolo pentru a avea o pensie liniştită se confiscă. Nu se ştie care este motivul, nu ne spune nimeni. Spre deosebire de procedurile de insolvenţă unde ţi se spune foarte clar de judecători’, a explicat Piperea.