Cioloş despre regionalizare: Consiliile judeţene ar putea dispărea. Judeţele s-ar putea contopi în regiuni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cioloş a vorbit despre cele mai mari trei probleme ale administratiei locale din Romania:

– fragmentarea administratiei publice locale, in special in mediul rural, dar si la nivel regional;

– probleme serioase de coordonare si integrare a diferitelor programe de dezvoltare, finantate din fonduri nationale sau europene, la toate nivelurile: local, judetean, regional, national;

– problema resurselor financiare pe care le are la dispozitie administratia publica locala: venituri proprii reduse – multe autoritati locale se bazeaza aproape exclusiv pe diferitele tipuri de transferuri.

Printre solutiile enuntate de premier la problema fragmentarii administratiei locale se numara impunerea prin lege a comasarii/fuziunii intre diverse entitati astfel incat sa nu mai existe „entități ce furnizează servicii publice la mai puțin de 3000/5000 de locuitori”.

‘Avem multe unităţi administrativ-teritoriale sărace, cu populaţie foarte redusă, cu cheltuieli de funcţionare mari, fără resurse şi care nu pot oferi populaţiei decât servicii publice de o calitate scăzută şi cu costuri foarte mari’, a explicat Dacian Cioloş.

El a remarcat prezenţa aceluiaşi fenomen de fragmentare şi la nivel regional, scrie Agerpres.

‘Consiliile judeţene îşi urmăresc în general strict funcţiile şi interesele teritoriale, sunt unităţi administrativ-teritoriale prea mici pentru a impulsiona decisiv dezvoltarea economică într-o anumită zonă. Consiliile de dezvoltare regională, la rândul lor, nu reuşesc să îşi îndeplinească menirea pentru care au fost create, în aceste condiţii de abordare teritorială fragmentară. În al doilea rând, avem probleme serioase de coordonare şi integrare a diverselor programe de dezvoltare finanţate din fonduri naţionale sau fonduri europene, la toate nivelurile: local, judeţean, regional sau naţional’, a spus Cioloş.

Prim-ministrul a adăugat că eforturile şi resursele se împart ‘pe o mulţime de proiecte izolate, necorelate’, al căror efect asupra dezvoltării economice şi edilitare este limitat, din cauza calităţii scăzute sau a lipsei consumatorilor sau utilizatorilor în multe zone.

‘Acest lucru se întâmplă în cazul drumurilor sau al sistemelor de apă, de canalizare sau chiar din punct de vedere al unor şcoli. Această problemă este legată atât de modul în care au fost elaborate programele de investiţii din fonduri naţionale sau europene, cât şi de coordonarea deficitară la nivel regional sau local, determinând în special fragmentare şi lipsa obişnuinţei şi reflexului de a lucra împreună’, a explicat Cioloş.

Premierul a atras atenţia şi asupra faptului că pe viitor concurenţa în cazul accesării fondurilor europene va fi din ce în ce mai mare.

‘Trebuie să ne gândim şi la perspectiva de după 2020, când filosofia programelor europene va pune un accent major pe dezvoltarea de proiecte competitive, trebuie să fim pregătiţi pentru această provocare, să avem o administraţie locală şi regională cu o capacitate administrativă şi financiară adecvată’, a precizat prim-ministrul.