Isărescu anunţă că BNR va înăspri politica monetară din cauza inflamării consumului

Înăsprirea politicii monetare ar putea avea loc în acest an, iar primul pas va fi îngustarea coridorului de dobânzi din jurul ratei dobânzii de politică monetară, a indicat guvernatorul BNR, scrie NEWS.ro.

„Vom reacţiona mai repede, dar nu prin intermediul dobânzii de politică monetară”, a declarat Isărescu. „După ce vom mişca coridorul (din jurul dobânzii cheie n.r.), poate va urma dobânda de politică monetară”, a adăugat guvernatoul BNR.

Creşterea dobânzii de politică monetară are ca efect, de obicei, scumpirea creditelor acordate de bănci. În prezent, dobânda de politică monetară a BNR, la care instituţia împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi, este de 1,75% pe an, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%. Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, în timp ce, pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.

“Considerăm că, la nivelul la care ne situăm acum cu dobânda de politică monetară, suntem bine situaţi pentru orice evoluţie viitoare”, a afirmat Isărescu. „Nici prea sus, nici prea jos”, a completat el.

În ianuarie, rata anuală a inflaţiei a coborât la un nivel minim istoric, de -2,1%, însă evoluţia este pusă de analişti în principal pe seama scăderii TVA la alimente la 9%, din iunie 2015, şi a cotei generale de TVA de la 24% până la 20%, la începutul acestui an. Însă ultimele prognoze ale BNR arată că rata anuală a inflaţiei va urca la 1,4% la finalul acestui an şi la 3,4% în decembrie 2017, pe fondul creşterii rapide a consumului.

Guvernatorul BNR a mai afirmat, în interviul acordat Bloomberg, că următoarea etapă de scădere a rezervelor minime obligatorii ar putea fi amânată pentru 2017, principala cauză fiind relaxarea politicii fiscale în 2016. Deficitul bugetar este programat să urce anul acesta la aproape 3% din produsul intern brut (PIB), nivel dublu faţă de cel înregistrat în 2015.