Strategia Energetică a României: Petrolul românesc se termină în 20 de ani. Taxarea companiilor trebuie să fie „stabilă”

Rezervele de ţiţei ale României sunt „limitate”, în condiţiile în care descoperirile din ultimii 30 de ani sunt modeste, cu excepţia unor semnale pozitive ce vin din Marea Neagră, zonele de mică adâncime, a căror exploatare comercială este încă discutabilă, se arată în capitolul despre Ţiţei din Strategia Energetică a României 2016 – 2020.

În ultimii ani, producţia medie anuală de ţiţei a fost de circa 3,9 milioane, atribuibilă, aproape integral, Petrom. Pentru ca acest scenariu să nu devină realitate într-o perioadă atât de scurtă, companiile din România trebuie să accelereze investiţiile în noi sonde şi în operaţiuni la sonde pentru creşterea gradului de înlocuire a rezervelor. Problema identificată de Ministerul Energiei este că, în actualul context de prăbuşire a preţului la ţiţei până la 30 de dolari pe baril, de la 115 dolari, în urmă cu doi ani, companiile nu mai dispun de rezervele financiare pentru asemenea investiţii susţinute. „În ultimii cinci ani, producţia internă de ţiţei a înregistrat un declin constant de 2% , iar previziunile pentru următorii cinci ani sunt de accentuare a declinului…În aceste condiţii, evoluţia producţiei de ţiţei va fi, probabil, negativă”, se arată în strategie. Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei pot fi majorate prin introducerea de noi tehnologii, care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar pe termen mediu şi lung, prin explorarea zonelor de mare adâncime din Marea Neagră  – operaţiunile Petrom şi ExxonMobil, respectiv LukOil şi Romgaz, a zonelor de adâncime onshore şi a celor cu geologie complicată.

Dar, pentru ca firmele să se angreneze în asemenea investiţii în România, trebuie să beneficieze de nişte condiţii propice. Experţii de la Ministerul Energiei precizează că aceste condiţii se pot traduce printr-un mediul legislativ şi fiscal “predictibil şi stabil şi, totodată, adaptat la situaţia internaţională”, lucru de care ar beneficia inclusiv statul, spune Energia.

Citeşte şi: Rezervele de gaze ale României se vor epuiza în 15 ani – strategia energetică

Potrivit datelor ANRM, rezervele dovedite de ţiţei ale României sunt de 38 de milioane de tone, iar cele probabile şi posibile, de 19 milioane de tone. În ultimii cinci ani, au începtat exploatările în 32 de zăcăminte mature de ţiţei, considerate neeconomic de exploatat. „Este de aşteptat ca, în următorii ani, dată fiind evoluţia nefavorabilă a preţului, numărul zăcămintelor închise să crească iar producţia să scadă. De asemenea, interesul investitorilor pentru concesionarea unor perimetre de exploatare ţiţei să scadă ”, se mai arată în documentul citat.