Băncile din România sunt de două ori mai profitabile decât băncile din UE, deşi au mai mulţi bani blocaţi în provizioane

Evaluarea sistemului bancar românesc în funcție de indicatorii de risc și intervalele de prudență stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE), publicată recent de BNR pe site-ul propriu indică faptul că, marea parte a indicatorilor se încadrează în cel mai bun interval de prudență, atât la septembrie 2015 cât și la decembrie 2015, performanța fiind superioară mediei europene care se încadrează la „intermediar” cu aproape toți indicatorii.

Excepție fac rata creditelor neperformante și cea a creditelor cu măsuri de restructurare care, cu toate că rămân în banda valorică considerată de ABE ca fiind deficitară, sunt în declin semnificativ între cele două date de referință menționate, spune BNR. Astfel, cei doi indicatori se poziţionează 13,61%, respectiv 8,59%, nivel considerat deficitar de ABE, faţă de nivelul intermediar înregistrat de UE de 5,90% la credite neperformante şi 3,60% la cele cu măsuri de restructurare.

Această vulnerabilitate majoră a băncilor din România este însă puternic contracarată de gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, care poziționează sistemul bancar românesc pe cel mai prudent interval valoric, cu mult peste media europeană (în jur de 58% față de aproximativ 44%).

Chiar dacă au atât de mulţi bani băgaţi în provizioane, indicatorii de profitabilitate la nivelul lui 2015 indică un ROE (profit net anualizat/capitaluri proprii) în creştere, care a ajuns la sfârşitul anului trecut la un nivel de 13,16% faţă de 6,40% media europeană.

Per total, structura bilanțieră a sistemului bancar românesc este echilibrată și respectă cele mai bune strandarde atât în ceea ce privește raportul dintre credite și depozite, cât și cel dintre total datorii și capitaluri proprii. Indicatorii de solvabilitate, deși ușor ajustați spre finele anului 2015, își păstrează un nivel ridicat, aferent celui mai bun interval de prudență, fiind şi în acest caz mai ridicaţi decât cei ai Uniunii Europene, de 15,07% în România faţă de 14,2% şi 13% în UE.