Isărescu: Nu am văzut niciodată în 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilităţii economice

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Trebuie să fim realişti. Personal, nu am văzut niciodată în cei 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilităţii economice şi financiare a României. Deşi am avut o creştere substanţială a salariului minim, situaţia macroeconomică bună este adevărat nu se reflectă întocmai la nivelul populaţiei şi firmelor. Există nemulţumiri, există tensiuni. Mulţi oameni şi multe firme mici o duc în continuare greu. (…) Când încă mai sunt multe de făcut pentru ca stabilitatea macroeconomică să se transmită în creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii, ne confruntăm cu riscul adevărat de a pierde cel puţin o parte din progresele obţinute atât de greu. Creşterea deficitului public în 2016 până la limita europeană de 3% din PIB şi mai ales perspectiva unui deficit bugetar de aproape 4% din PIB în 2017 va duce categoric la intrarea datoriei publice pe o traiectorie ascendentă şi ne arată că nu am învăţat destul din principiul potrivit căruia în perioada de creştere economică susţinută, trebuie să şi economisim. Când avem mai mult, nu trebuie să cheltuim tot, trebuie să facem rezerve’, a explicat marţi Isărescu în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională.

În opinia sa, în cazul în care nu se acţionează pentru conservarea avantajelor obţinute în ultimii ani, economia României riscă nu doar stagnarea ci chiar îndepărtarea de zona euro către care tinde. ‘Dacă nu suntem atenţi putem nu doar să stagnăm economic (avem deja o stagnare a producţiei industriale) dar şi să întârziem procesul de convergenţă. Înainte de a căuta convergenţa trebuie să evităm divergenţa. Aderarea la zona euro, bazată pe o strategie echilibrată, poate fi un proces benefic, un adevărat catalizator menit să crească competitivitatea economiei româneşti şi să fie o adevărată ancoră care să limiteze posibilele derapaje macroeconomice. Suntem astăzi într-un moment crucial. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă este esenţial să nu cumva să facem paşi înapoi, să nu punem în pericol realizările economice obţinute în urma procesului atât de dificil de consolidare fiscală şi stabilitate macroeconomică. Exact acum când înregistrăm una din cele mai importante creşteri economice din România, să nu punem în pericol această evoluţie prin iniţiative legislative contrare acestui lucru’, a mai spus Isărescu.

Cu toate acestea, guvernatorul BNR a admis faptul că economia creşte, în prezent, pe baza consumului intern şi mai puţin sau chiar deloc pe baza exporturilor. Şi investiţiile în infrastructură sunt foarte reduse, fapt care împiedică dezvoltarea regională a României. ‘Nu avem încă o autostradă care să traverseze Carpaţii, nu avem o centură completă a Bucureştiului, nu am terminat nici măcar cei 16 km care leagă A1 de DN1. Jumătate din localităţile ţării nu au canalizare, apă curentă etc. Toate acestea necesită investiţii publice. Trebuie o adevărată chibzuială în cheltuirea banului public’, a subliniat şeful BNR.

Potrivit acestuia, cu o infrastructură de transport, investiţiile nu s-ar mai concentra doar la zona de vest a ţării şi ar ajuta şi la dezvoltarea celorlalte regiuni.

Guvernatorul BNR a menţionat şi necesitatea stabilităţii legislative, fără de care nu se pot atrage investiţii.