Panama Papers: Credit Suisse şi HSBC dezmint că şi-au ajutat clienţii să evite plata taxelor

Precizările vin după apariţia celei mai mari scurgeri de informaţii financiare, care dezvăluie cum politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore. Aşa-numitele ‘Panama Papers’ prezintă activităţile unui număr de 214.000 de entităţi offshore, conform presei din 78 de ţări implicată în evaluarea datelor.

Şeful Credit Suisse, Tidjane Thiam, care s-a concentrat pe atragerea celor mai bogaţi oameni din Asia pentru a impulsiona profitul băncii, a dat asigurări că grupul elveţian este interesat doar de gestionarea activelor în concordanţă cu legea. Ca bancă, încurajăm utilizarea structurilor numai când există un scop economic legitim, a afirmat directorul general al celei de-a doua mari bănci elveţiene. Thiam a admis că divizia de gestionare a averilor utilizează structuri financiare offshore dar numai pentru clienţii foarte bogaţi care au active în multiple jurisdicţii, şi nu sprijină evitarea plăţii taxelor.

Anul trecut, Rezerva Federală a SUA (Fed) a luat o măsură rară privind interzicerea angajării în industria bancară pentru cinci foşti bancheri sau manageri de la grupul bancar elveţian Credit Suisse, după ce aceştia au fost acuzaţi că i-au ajutat pe clienţii americani să evite plata taxelor. În mai 2014, Credit Suisse şi-a recunoscut vinovăţia pentru rolul său într-o schemă de evitare a platei taxelor şi a ajuns la un acord cu autorităţile americane în urma căruia a plătit o amendă de 2,5 miliarde de dolari.

Separat, HSBC, cel mai mare grup bancar din Europa, a anunţat că şi-a reformat modelul de afaceri. Acuzaţiile sunt foarte vechi, în unele cazuri de acum 20 de ani, înainte de a adopta reforme semnificative, a declarat un purtător de cuvânt al băncii britanice.

Datele din Panama Papers se referă la cel puţin 12 foşti şi actuali şefi de stat şi 128 de personalităţi publice implicate în tranzacţii financiare ilicite. Printre cei implicaţi se află preşedintele rus Vladimir Putin, fostul preşedinte egiptean Hosny Mubarak, fostul lider libanez Muammar Gaddafi şi preşedintele sirian Bashar al-Assad.

Scurgerile de informaţii vin de la Mossack Fonseca, una din cele mai mari şi mai discrete firme de avocatură offshore din lume. Directorul Mossack Fonseca consideră că această companie nu a comis nicio ilegalitate şi că ea este victima unei ‘campanii internaţionale împotriva vieţii private’.

Documentele au fost obţinute de Sueddeutsche Zeitung. Publicaţia germană a precizat că un angajat al firmei de avocatură a transmis datele, punându-şi viaţa în pericol. Angajatul nu a fost identificat în raport. Aşa-numitele ‘Panama Papers’ prezintă activităţile unui număr de 214.000 de entităţi offshore, conform presei din 78 de ţări implicată în evaluarea datelor. Sueddeutsche Zeitung a împărtăşit informaţiile Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), posturilor de televiziune ARD, BBC şi publicaţiei britanice Guardian.

Şi Guvernul britanic a cerut luni o copie a datelor din Panama Papers pentru a le analiza şi a acţiona în cazul posibilei evaziuni fiscale. Tatăl premierului David Cameron este menţionat în Panama Papers, alături de alţi membri de vârf ai Partidului Conservator.

Autoritatea de Reglementare a Pieţei Financiare din Norvegia (FSA) a avertizat, luni, că dezvăluirile care arată că principalul grup bancar al ţării, DNB, a ajutat clienţii să-şi înfiinţeze companii offshore în Seychelles şi ar putea submina încrederea în industria bancară. Activităţile DNB din Seychelles au fost iniţial raportate de publicaţia Aftenposten. FSA va cere explicaţii de la băncile implicate, a anunţat şeful FSA, Morten Baltzersen.

Guvernul panamez a dat publicităţii o declaraţie în care susţine că a urmat o politică de ‘toleranţă zero’ în toate domeniile privind serviciile financiare sau juridice care nu sunt au un nivel ridicat de transparenţă.

Documentele din Panama Papers acoperă perioada anilor 70 până în primăvara acestui an.