Dascălu, ING: 60%, darea în plată se loveşte de CC. 40%, intră în forma actuală, iar pagubele vor fi acoperite de la buget

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Prin neincluderea unui raport între rată şi venituri, legea induce hazard moral”, spune economistul-şef al ING.

Ultimul raport de stabilitate financiară al BNR califică drept „risc sistemic sever” „cadrul legislativ incert şi impredictibil”, aminteşte Dascălu.

„Am fost surprinşi în această dimineaţă, când Camera Deputaţilor a introdus pe ordinea de zi legea dării în plată, ceea ce demonstrează lipsa de predictibilitate a politicilor publice în anii electorali”, se arată într-o analiză transmisă miercuri de ING, consultată de ECONOMICA.NET.

BNR a estimat pierderi de aproximativ 2,8 miliarde lei pentru bănci, însă această estimare se bazează cel mai probabil pe plafonul de 150.000 de euro, care a fost modificat între timp la 250.000 de euro, potrivit lui Dascălu.

Deşi viceguvernatorul Bogdan Olteanu a declarat că BNR nu se aşteaptă ca practica dării în plată să fie larg răspândită, impactul financiar asupra sectorului bancar va fi înregistrat la momentul intrării în vigoare a legii, conform reglementărilor prudenţiale, şi nu atunci când debitorii îşi vor exercita noile drepturi, avertizează economistul-şef al ING.

„Credem că cea mai mare parte a pierderilor este legată de creditele ipotecare în valută acordate înaintea crizei financiare, deoarece atât deprecierea monedei, cât şi declinul preţurilor proprietăţilor imobiliare expun aceste contracte la posibilitatea de a ajunge la un raport supraunitar între valoarea împrumutului şi valoarea proprietăţii. Provizioanele mai mari pe care băncile vor fi nevoite să le constituie pentru creditele în valută vor trebui acoperite din capitalul denominat în lei, generând astfel presiuni pe piaţa valutară imediat ce legea va intra în vigoare„.

Legea dării în plată induce hazardul moral deoarece nu se adresează numai debitorilor cu probleme. Nu prevede niciun raport între serviciul datoriei (rata lunară) şi venit (BNR a sugerat 65%) de la care să se aplice. Excluderea programului Prima Casă reprezintă un aspect pozitiv pentru datoria de stat şi credibilitatea emitentului suveran, însă fără o limită de jos a raportului între rată şi venit „considerăm că este puţin probabil ca BNR să suporte presiunile în sens negativ pe leu rezultate din provizionarea creditelor ipotecare în valută. Astfel, devine probabilă o depreciere abruptă a leului pe termen scurt„.

Legea ar mai putea fi amendată doar dacă una dintre instituţiile abilitate face o sesizare către Curtea Constituţională. Curtea poate fi sesizată în acest caz de Preşedinţie, de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, de Guvern, de Înalta Curte, de Avocatul Poporului sau de un grup de minimum 50 de deputaţi sau 25 de senatori.

Scenarii de la ING

60% probabilitate – Curtea Constituţională va solicita modificări semnificative la legea dării în plată

Analiştii ING asociază Guvernului cea mai ridicată probabilitate să sesiseze CC, deoarece legea dării în plată va afecta costurile de finanţare ale României pe termen mediu şi ar putea provoca avertismente din partea agenţiilor de rating. Preşedintele ar putea sesiza de asemenea legea la CC deoarece majoritatea nemulţumirilor exprimate atunci când a retrimis-o în Parlament, inclusiv îndemnul de a ţine cont de poziţia Băncii Centrale Europene, nu par să fi fost băgate în seamă.

40% probabilitate – Legea va intra în vigoare în forma actuală

Preşedintele are 10 zile la dispoziţie pentru promulgare. După ce debitorii vor începe să-şi exercite noile prerogative – să dea casele la bancă pentru a-şi şterge datoriile – băncile vor putea sesiza la rândul lor Curtea Constituţională. Procedura ar putea dura o perioadă mai îndelungată de timp, ceea ce va asigura oportunitatea de a profita de prevederile legii dării în plată pentru majoritatea celor eventual interesaţi. „Considerăm că abrogarea legii în urma unor eventuale excepţii de neconstituţionalitate stabilite în acest caz ar fi un proces dificil, puţin probabil”. Astfel, odată stabilite pagubele, acestea vor fi acoperite cel mai probabil de la bugetul de stat.

Experţii ING cred că legea va fi amendată în final, la un moment dat, având în vedere multitudinea de implicaţii: corecţia pieţei rezidenţiale, încetinirea creşterii economice, creşterea şomajului, scăderea accesibilităţii creditului pentru locuinţe, probleme legate de dreptul de proprietate, reacţii din partea agenţiilor de rating.

Agenţia Standard & Poor’s notează, într-o analiză publicată la începutul lunii aprilie, că aplicarea retroactivă a legii dării în plată ar putea îngreuna accesul sectorului privat în general al credit, ar afecta piaţa rezidenţială, descuraja investiţiile străine în sectorul nefinanciar şi stabilitatea sectorului financiar, ceea ce ar putea afecta ratingul de ţară.

Dascălu aduce în discuţie şi respectarea proprietăţii private. România înregistrează deja un scor foarte prost la capitlul protejarea dreptului la proprietate în rapoartele Forumului Economic Mondial, notează economistul ING. Mai mult, având în vedere că locuinţa reprezintă cea mai mare parte din averea personală pentru marea majoritate a românilor, încrederea consumatorilor ar putea avea de suferit, argumentează Ciprian Dascălu.