Dragu, MFP: România nu se află printre cele 25 de state UE care au aprobate operaţiuni aferente Planului Juncker

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Sunt peste 220 de operaţiuni deja aprobate în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice (FEIS) în 25 din cele 28 de state membre. România nu se află printre acestea, dar este important de ştiut că deja au fost angajate resurse totale de peste 11 miliarde euro. Acestea reprezintă împrumuturi, iar valoarea proiectelor şi investiţiilor mobilizate în total trece de 80 de miliarde de euro, reprezentând deja 26% din ţinta totală asumată în cadrul planului’, a spus Dragu, într-un mesaj transmis de Angela Carabaş, şef de serviciu pentru coordonarea cooperării financiare internaţionale în Ministerul Finanţelor Publice.

Potrivit acesteia, MFP, alături de celelalte instituţii, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, a fost implicat în negocierea regulamentului numărul 1017/2015 care oferă fundamentul juridic pentru acest plan.

Studiul ‘Planul de investiţii al Comisiei Juncker şi potenţialul impact asupra economiei româneşti’, prezentat, miercuri, la IER, arată că planul Juncker ar putea creşte produsul intern brut al României cu 0,95 puncte procentuale în primul an, în varianta pesimistă, şi cu 4,75 puncte în cea optimistă.

‘Scenariul pesimist este bazat pe rata actuală de creştere a stocului de capital, de 1%. Din graficul cumulativ al funcţiei impuls-răspuns se observă că, într-un an, această rată ar duce la o creştere a PIB-ului de 0,95 puncte procentuale/an. Scenariul realist este bazat pe o creştere a stocului de capital cu 3 puncte procentuale. Acest aport ar conduce la susţinerea tendinţei actuale a economiei româneşti, deci la o creştere susţinută a PIB-ului de aproximativ 2,85 – 3 pp/an. De asemenea, prognozele puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru România prezintă o rată de creştere anuală pentru 2015 şi 2016 de aproximativ 2,7 şi 2,9 procente şi încorporează noul aport investiţional’, se arată în document.

Potrivit acestuia, scenariul optimist este bazat pe o rată de creştere a stocului de capital de 5 procente. Această rată este egală cu cea din perioada boom-ului economic, înainte de apariţia crizei economice în România.

‘În condiţiile unui grad ridicat de acceptare al proiectelor depuse pentru planul Juncker, creşterea de 5 pp a stocului de capital ar conduce la o rată de creştere a PIB-ului anual de 4,75 pp’, informează sursa citată.

România are nevoie de resursele puse la dispoziţie prin Fondul European de Investiţii Strategice (FEIS), spune studiul, pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare faţă de restul UE.

‘De pildă, faţă de statele din UE învecinate, România ocupă ultimul loc la calitatea infrastructurii, sănătate şi educaţie primară, educaţie superioară şi formare profesională şi penultimul loc la dezvoltarea tehnologică, a afacerilor şi inovare’, menţionează sursa citată.

De asemenea, studiul precizează că planul de investiţii al Comisiei Juncker a fost lansat într-un moment critic al UE: reducerea semnificativă a investiţiilor, cu 15% în anul 2014 faţă de anul 2007, caracterizat de apetitul redus pentru risc, în lipsa investiţiilor private. În acest context, scopul planului este de a mobiliza investiţii de până la 315 miliarde euro din surse publice şi private, pe baza garanţiei UE de 21 miliarde euro, pentru a contribui la relansarea economică şi la crearea de locuri de muncă prin sprijinirea investiţiilor în economia reală.

Planul de investiţii este structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanţării, susţinerea investiţiilor care au ca destinaţie economia reală şi îmbunătăţirea mediului investiţional.