MDRAP: Dificultăţile în implementarea măsurilor anticorupţie la nivel local sunt lipsa resurselor umane şi financiare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform sursei citate, MDRAP, prin Direcţia Etică, Integritate şi Bună Guvernare – Serviciul Anticorupţie, a elaborat Raportul de monitorizare (R4) privind stadiul şi impactul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 la nivelul administraţiei publice locale în anul 2015 şi comparativ pentru perioada 2012 – 2015, activitate realizată în baza Acordurilor de colaborare cu Ministerul Justiţiei încheiate anual, începând cu anul 2013.

Raportul de monitorizare R4 a fost întocmit pe baza raportărilor privind implementarea SNA transmise de către unităţile administrativ-teritoriale, iar concluziile acestuia vor fi incluse de către Secretariatul Tehnic al SNA din cadrul Ministerului Justiţiei în Raportul anual de monitorizare a implementării SNA la nivel naţional, conform comunicatului.

Concluziile raportului, bazate pe analiza cantitativă şi calitativă a datelor transmise de către reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale, relevă că rata de raportare de către unităţile administrativ-teritoriale (UAT-uri) a stadiului de implementare a măsurilor preventive anticorupţie, aferentă anului 2015 (35%), a crescut în mod semnificativ faţă de situaţia corespunzătoare anului 2012 (16%), ca urmare a activităţilor de asistenţă tehnică, instruire şi informare şi a misiunilor de evaluare întreprinse de MDRAP prin DEIBG. Astfel, în perioada 2012-2015, structura de specialitate din cadrul MDRAP a organizat 394 de asemenea acţiuni de promovare a integrităţii în serviciul public, la care au participat 7.697 de reprezentanţi ai administraţiei publice locale.

‘Este de menţionat faptul că, în perioada de implementare a strategiei anterioare anticorupţie (2008-2010), numai 12 unităţi administrativ-teritoriale (0,3% din totalul de 3.228) s-au implicat în demersurile de punere în aplicare a măsurilor specifice anticorupţie. Comparativ, în perioada 2012-2015, 1.670 de UAT-uri au participat activ la procesul de implementare şi monitorizare a strategiei anticorupţie, ceea ce reprezintă aproximativ 52% din totalul de 3.228 de UAT-uri’, spune MDRAP.

Potrivit raportului, s-au constatat diferenţe majore între ratele de raportare aferente consiliilor judeţene şi municipiilor, pe de o parte, şi cele ale oraşelor şi comunelor, pe de altă parte. Diferenţe semnificative în ceea ce priveşte gradul de raportare au reieşit şi în urma analizei comparative la nivel de judeţe şi regiuni de dezvoltare. Astfel, în ceea ce priveşte situaţia cumulativă privind raportarea în perioada 2012-2015, s-a înregistrat un maximum de participare la nivelul judeţului Sălaj (81%) şi un minimum de 25% în cazul judeţului Giurgiu. Totodată, la nivel de regiune, gradul maxim de raportare a fost înregistrat în cazul Regiunii de dezvoltare Centru (60,71%), iar cel minim, de 42,16%, în cazul Regiunii Sud-Vest Oltenia, explică MDRAP.

Conform sursei citate, au fost reliefate bune practici în domenii precum: transparenţa, liberul acces la informaţii de interes public, comunicare, open-data, e-administraţie, cooperarea cu societatea civilă, standarde de calitate etc.

‘Au fost identificate dificultăţi în implementarea măsurilor anticorupţie: lipsa resurselor umane şi financiare, interes scăzut atât al reprezentanţilor primăriilor/ consiliilor judeţene, cât şi al cetăţenilor în implicarea în acţiunile de consultare şi dezbaterile pe teme de interes public etc. Este de subliniat faptul că, în ciuda dificultăţilor întâmpinate, s-a constatat o deschidere a reprezentanţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte adoptarea unor măsuri care să contribuie, pe de o parte, la implementarea SNA, iar pe de altă parte, la creşterea încrederii cetăţenilor în activitatea realizată’, mai spune MDRAP.

Raportul conţine şi propuneri privind viitoarea strategie anticorupţie 2016-2020.

Documentul şi rapoartele de monitorizare anterioare se regăsesc pe site-ul MDRAP.