Ministrul Finanţelor: Până în aprilie 2017 va fi elaborat un calendar de măsuri referitoare la aderarea la zona euro

‘Guvernul îşi menţine angajamentul de adoptare a monedei euro. O dată concretă va fi stabilită în urma realizării unui calendar de trecere la moneda euro, ce va fi finalizat până la următoarea ediţie a programului de convergenţă. (…) Pentru adoptarea monedei euro este necesar a avea un raport comprehensiv şi paşi concreţi pe perioada următoare, ce măsuri trebuie luate pentru creşterea gradului de flexibilitate şi competitivitate ale economiei româneşti. Astfel, în cursul anului, până în aprilie 2017, va fi elaborat acest studiu şi va cuprinde un calendar de măsuri. E foarte importantă convergenţa reală la euro şi mă refer la convergenţa veniturilor populaţiei. După cum ştim, în acest moment, veniturile populaţiei, acest PIB pe cap de locuitor, este undeva la 55% din media europeană. Bunele practici arată că aderarea unor monede într-o zonă monetară ar trebui să se facă acolo unde veniturile populaţiei sunt undeva la 70-80% din media veniturilor populaţiei din respectiva zonă monetară’, a explicat Dragu într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Ministrul Finanţelor a mai anunţat că Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri programul de convergenţă pentru perioada 2016-2018 care, potrivit ministrului, ‘are la bază strategia fiscal-bugetară şi cadrul macroeconomic actualizat pentru perioada 2016-2018’.

‘Estimăm un deficit bugetar în termeni ESA de 2,95% din PIB şi un deficit în termeni ESA de circa 2,9% din PIB pentru anul următor. Se aşteaptă o abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu în anii 2016 şi 2017, în principal ca urmare a reducerii de impozite şi taxe aprobate prin noul Cod fiscal şi prin majorările unor drepturi de asistenţă socială, decise în anul 2015’, a adăugat Anca Dragu.

Ea a mai explicat că, pentru construcţia bugetară pe 2016, s-a avut în vedere noul Cod fiscal, în implementare de la 1 ianuarie anul acesta, ‘care are un impact negativ de 10 miliarde de lei’.

Dragu a arătat că măsurile aprobate în 2015 cu impact asupra cheltuielilor, ‘în special prin creşteri de salarii şi în zona de asistenţă socială’, au un impact negativ de 13 miliarde de lei.

‘Pentru perioada 2017-2019 avem de asemenea în vedere aplicarea Codului fiscal pentru 2017 cu noi măsuri de relaxare fiscală, care se ridică la un impact 7,5 miliarde de lei, mai puţine venituri publice. Am mai luat în considerare creşterea vărsămintelor pentru pilonul 2 de pensii cu 0,9 puncte procentuale în 2017 şi aplicarea proiectului legii salarizării unitare şi aplicarea legii pensiilor pentru anul următor’, a menţionat ministrul Finanţelor în conferinţa de presă.