Sondaj IRES: Sărbătoare comună a Paştelui ortodox cu cel catolic, dorită de 68% dintre români

Adaugă-ne ca sursă preferată

Opţiunea pentru sărbătorirea la o dată unică a Paştelui este mai frecventă în rândul respondenţilor peste 65 de ani, a celor din mediul urban şi a celor care locuiesc în Transilvania şi Banat, zonă în care locuiesc mai multe familii mixte de creştini ortodoxi şi catolici.

Mai mult de jumătate dintre participanţii la acest studiu – 58% – susţin că tradiţiile de sărbători sunt foarte importante pentru ei, iar o treime le consideră importante (32%).

Din eşantionul total al studiului, procentul celor care sărbătoresc Paştele ortodox este ridicat – 94%. 83% din rândul celor care sărbătoresc Paştele ortodox declară că au obiceiul de a participa la slujba de Înviere, iar 87% dintre cei care practică acest obicei susţin că vor merge şi anul acesta la biserică, cu acest prilej. 61% afirmă că obişnuiesc să participe şi la slujba religioasă din Duminica Paştelui, iar 77% declară că vor merge să ia paşti de la biserică anul acesta.

Aproape trei sferturi dintre cei chestionaţi susţin, însă, că în regiunea din care provin nu există obiceiuri tradiţionale de Paşte şi doar o cincime spun că acest fel de tradiţii există, aceştia fiind cu precădere din regiunea Transilvaniei şi a Banatului şi din zona Moldovei. Printre tradiţiile menţionate că fiind specifice sărbătorilor pascale, cei mai mulţi menţionează: mersul la „udat”/ „stropit” (12%), mersul la biserică (9%), mersul copiilor după ouă roşii (8%), mersul la cimitir (7%), sfinţirea bucatelor la biserică (6%) sau vopsitul ouălor (6%).

Întrebaţi dacă s-au spovedit, până la data realizării studiului (18 aprilie), aproape un sfert dintre respondenţi (23%) spun că au făcut acest lucru deja, mai bine de o treime (38%) afirmă că urmează să se spovedească, în timp ce 36% recunosc că nu practică acest obicei. Cei care se spovedesc într-o mai mare măsură sunt respondenţii cu vârsta de peste 65 de ani, dar şi cei între 18 şi 35 de ani, participanţii la studiu care locuiesc în mediul rural şi cei din Moldova.

Aproape jumătate dintre cei chestionaţi susţin că ţin postul Paştelui: 1 din 10 respondenţi reuşesc să ţină post întreaga perioadă, 36% spun că postesc doar câteva zile (miercuri şi/sau vineri). Alţi 15% declară că intenţionează să postească în Săptămâna Mare, iar 8% în Vinerea Mare. Printre alimentele cel mai des consumate de către cei care obişnuiesc să ţină postul Paştelui se află: preparatele de post gătite în casă, salatele sau legumele crude, fructele, preparatele conservate de casă. 9% dintre respondenţii care sărbătoresc Paştele ortodox şi care obişnuiesc să ţină post afirmă că au ţinut post negru în perioada celor 40 de zile, obiceiul fiind mai prezent în rândul respondenţilor din mediul rural. Durata postului negru variază între o zi (28%) şi şapte (12%) sau mai multe zile (13%).