BNR a menţinut dobânda cheie la 1,75% şi a păstrat nivelul rezervelor minime obligatorii

Adaugă-ne ca sursă preferată

BNR a mai decis oăstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat noul Raport trimestrial asupra inflației, document ce va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 10 mai 2016.

De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului trecut.

Tot joi, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei, document ce va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 10 mai 2016.

‘Conform evoluţiei anticipate, valoarea negativă a ratei anuale a inflaţiei s-a accentuat în primul trimestru al anului curent (-3,0 la sută în luna martie faţă de -0,93 la sută în decembrie 2015), ca efect al reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la sută începând cu 1 ianuarie 2016 şi al preţurilor scăzute ale materiilor prime pe plan global. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a coborât în luna martie la nivelul de -1,4 la sută, iar indicele armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a înregistrat o rată medie anuală de -1,1 la sută’, se arată în comunicatul BNR.

Potrivit acestuia, creşterea anuală a PIB s-a accelerat în anul 2015 la 3,8%, cea mai înaltă dinamică din perioada post-criză, susţinută de avansul semnificativ al consumului şi de consolidarea tendinţei de redresare a investiţiilor. Contribuţia negativă a exportului net s-a accentuat, influenţa exercitată de creşterea rapidă a absorbţiei interne devenind vizibilă mai ales în ultima parte a anului 2015.

‘Cele mai recente date şi sondaje de conjunctură semnalează continuarea expansiunii cererii de consum, pe fondul stimulilor fiscali şi al creşterii veniturilor populaţiei. În acelaşi timp se remarcă scăderea productivităţii muncii în industrie concomitent cu o dinamică anuală pozitivă a salariilor. Condiţiile monetare reale îşi păstrează caracterul stimulativ. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a consolidat traiectoria ascendentă, susţinută de ritmul înalt de creştere a componentei în lei. Ponderea creditului în lei în totalul creditului neguvernamental a urcat la nivelul de 52,7% în luna martie de la 51,7% în luna precedentă (cea mai mare valoare înregistrată din 2007 până în prezent), asigurând premise pentru îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare şi pentru atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare’, menţionează sursa citată.

Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat, joi, Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2016.

Banca Centrală mai spune că raportul prezintă noua prognoză trimestrială, care anticipează prelungirea valorilor negative ale ratei anuale a inflaţiei până în luna iulie 2016, ca urmare a manifestării efectelor tranzitorii ale reducerii cotei TVA şi ale altor impozite indirecte, precum şi a scăderii unor preţuri administrate (energie).

‘Scenariul de bază prevede o revenire graduală a inflaţiei în interiorul intervalului asociat ţintei şi plasarea în palierul superior al acestuia la finele orizontului de prognoză. Riscurile asociate proiecţiei sunt generate de surse atât interne cât şi externe, în condiţiile unor incertitudini ridicate. Astfel, contextul extern rămâne marcat de sporirea temerilor legate de creşterea economică globală, reacutizarea situaţiei din Grecia şi apropierea referendumului din Marea Britanie. Acestor incertitudini li se adaugă cele legate de volatilitatea pieţelor financiare, tensiunile geopolitice, divergenţa între conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii şi evoluţia preţului petrolului’, se mai arată în comunicat.

Pe plan intern, spune BNR, riscurile se conturează în sfera politicii fiscale şi de venituri, precum şi a efectelor adverse generate de modificări ale legislaţiei în domeniul financiar.