FMI susţine că Grecia are nevoie de o reducere necondiţionată a datoriilor din partea creditorilor

‘Aplicarea de măsuri pentru reducerea datoriei trebuie să fie finalizată până la terminarea perioadei acoperită de program. Adăugarea unei componente necondiţionate cu privire la reducerea datoriei este esenţială pentru a transmite pieţelor un semn puternic şi credibil cu privire la angajamentul creditorilor instituţionali’, se arată în documentul FMI.

De asemenea, analiza sustenabilităţi datoriei Greciei publicată luni de FMI arată că măsurile de reducere a datoriei trebuie să fie importante până în 2040 şi să se prelungească până în 2060, ţinând cont de şansele reduse ca Grecia să înregistreze o creştere economică semnificativă şi un surplus bugetar în această perioadă.

Acest document elaborat de staff-ul FMI a fost publicat într-un moment în care există divergenţe între Fond şi anumiţi parteneri europeni ai Greciei, printre care se numără în special Germania, cu privire la amploarea reducerii datoriei de care va beneficia Grecia. FMI confirmă în acest document că, în opinia sa, măsurile de reducere a datoriei trebuie decise imediat, în timp ce Berlinul ar dori ca oficialii de la Atena să îşi demonstreze hotărârea de a aplica măsuri de austeritate înainte de a se angaja mai mult în ceea ce priveşte reducerea datoriei Greciei.

Deputaţii greci au adoptat duminică noi măsuri de austeritate cerute de creditorii internaţionali ca precondiţie pentru acordarea unor noi tranşe de împrumut, printre care şi un mecanism de corecţie automată în caz de derapaj bugetar şi măsuri suplimentare pentru a accelera privatizările şi majorarea impozitelor indirecte.

Marţi, miniştrii de Finanţe din zona euro se vor reuni pentru a discuta progresele realizate de Grecia cu implementarea măsurilor de austeritate şi a reformelor convenite în cadrul celui de-al treilea program de asistenţă, în valoare de 86 de miliarde de euro, precum şi posibilitatea unei relaxări a poverii datoriei.

FMI, care nu s-a alăturat programului de asistenţă convenit de zona euro şi Grecia în vara anului trecut, are în continuare îndoieli cu privire la fezabilitatea reformelor cerute Greciei în schimbul reluării ajutoarelor şi a cerut europenilor să fixeze obiective bugetare ‘realiste’. Fondul are îndoieli în special cu privire la obiectivul de excedent primar de 3,5% din PIB care ar trebui să fie atins de Grecia în 2018, apreciind că aceasta ar necesita măsuri de austeritate prea dureroase.

Grecia are nevoie de noi fonduri fără de care nu va putea face faţă unor datorii de aproximativ 3,5 miliarde de euro care trebuie rambursate în luna iulie.