Nicule, mai dă-le o sută

Astea două gesturi, şocante, ce-i drept, aduc a disperare. A „Nicule, mai da-le o sută”, cum striga Elena la Ceauşescu după ce s-a întrerupt emisia.

Devine clar că la putere e isterie, în ciuda ignorării aparente a evenimentelor din stradă, destul de firave, de altfel. „Nu le răspundem. Nu negociem cu teroriştii” a fost străpuns cu două săgeţi de dărnicie. Arafat înapoi la minister şi demiterea prin SMS a ministrului de Externe.

Cel mai probabil, cele două gesturi politice vor avea un ecou la fel de puternic ca suta de lei. Piaţa l-a uitat pe Arafat, iar de Baconschi ştie prea puţină lume. Boc (Băsescu) n-a reuşit să convingă pe nimeni. Poate va reuşi cu suspendarea taxei auto. Poate.

Pe de altă parte, încercările anemice de a calma spiritele în dulcele stil propagandist au fost egalate în slăbiciune doar de poziţiile anoste luate de liderii USL azi în Parlament.

Un apel la o demisie în bloc a Parlamentului ţine de demagogie. Adica trebuie să fii foarte naiv să crezi că PDL va abandona majoritatea Legislativului. Cel puţin nu la presiuni de genul ăsta: două cuvântări plate ale liderilor opoziţiei, care au sunat mai mult a rugăminţi.

Meanwhile in Grecia:  Ministerul Finanţelor caută soluţii să reducă TVA cu trei puncte procentuale, la 20%.  – Asta ar fi o măsură/promisiune pe care populaţia ar aplauda-o în piaţă ca pe ambulanţele SMURD. Parol.