Guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei: Polonia este avantajată că nu a aderat la euro

Marek Belka a comparat situaţia Polonia, care a rămas la zlot, cu cea a vecinei Lituania, care a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2015.

‘Pentru Lituania, aderarea la euro a fost simplă. A existat de mulţi ani un consiliu monetar, un sistem de politică monetară care lega moneda lituaniană de euro la un curs de schimb fix. De aceea, decizia Lituaniei de aderare la euro a avut costuri extrem de reduse şi numai beneficii, deoarece ţara a reuşit să beneficieze de măsurile de stimulare ale Băncii Centrale Europene’, a explicat oficialul polonez.

Acesta a adăugat că situaţia este diferită pentru Polonia, unde ‘zlotul fluctuează şi are rol de tampon, de stabilizator al economiei. Pe lângă asta, zona euro încă are câteva problemele nerezolvate’.

Euro va obţine un sprijin politic dacă Polonia va adera la zona euro deoarece ţara este cea mai mare economie emergentă din UE, susţine Marek Belka, fără a indica dacă aderarea va avea loc curând.

În cazul adoptării euro în statele din Europa Centrală şi de Est (CEE), care nu sunt încă membre ale zonei euro, principalele beneficiare vor fi Croaţia (rating ‘BB’ cu perspectivă negativă) şi Bulgaria (rating ‘BBB minus’ cu perspectivă stabilă), în timp ce România (rating ‘BBB minus’ cu perspectivă stabilă) şi Ungaria (rating ‘BB plus’ cu perspectivă pozitivă) sunt într-o situaţie intermediară, iar Cehia (rating ‘A plus’ cu perspectivă stabilă) şi Polonia (‘rating A minus’ cu perspectivă stabilă) vor beneficia probabil cel mai puţin, se arată într-o analiză publicată în aprilie de agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings.

Totuşi, aderarea la zona euro rămâne o perspectivă îndepărtată deoarece a dispărut din agendele politice ale tuturor celor şase state din CEE, precizează Fitch.

Efectele adoptării euro asupra ratingurilor acestor state diferă de la neutru la pozitiv, în timp ce calificativele pentru datoriile în valută vor fi probabil revizuite în creştere, cu o treaptă sau, în cazuri excepţionale, cu două trepte, apreciază agenţia.

Pe baza calculelor Fitch, Bulgaria, Cehia, Polonia şi România îndeplinesc toate criteriile de convergenţă în ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), cu excepţia participării.

Şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat recent că România va putea să adere la zona euro cât mai repede cu putinţă, cu condiţia să fie bine pregătită, adică să ajungă la un grad ridicat de convergenţă reală, care să continue şi după adoptarea euro.

În opinia sa, pentru România, o aderare de succes la zona euro reprezintă un proces complex, care implică îmbinarea convergenţei nominale cu convergenţa reală şi cu cea juridică, în cadrul unui efort de lungă durată, care să continue mulţi ani după adoptarea monedei comune. În acelaşi timp, acest proces are şi o importantă componentă culturală, întrucât moneda face parte din simbolurile oricărei naţiuni, precum şi o dimensiune socială, inclusiv de dezvoltare echilibrată a regiunilor ţării, mai spune guvernatorul BNR.