România ar putea să îşi reducă, în doi ani, creditele neperformante sub media ţărilor afectate de criză – FMI

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Dacă ne uităm la perioada dinainte de T (anul de maxim în ceea ce priveşte nivelul creditelor neperformante -n.r.), România a avut o creştere mai rapidă şi mai mare mare decât media celorlalte ţări (afectate de criza financiară şi luate în calcul de FMI la realizarea comparaţiei-n.r.). România a avut 22% faţă de 12% media’, a explicat Baqir în cadrul unei conferinţe cu privire la situaţia creditelor neperformante.

Pe de altă parte, reprezentantul FMI menţionează faptul că, odată atins vârful în ceea ce priveşte creditele neperformante, România a avut o reducere mai rapidă a acestora decât în celelalte ţări cu un nivel ridicat al neperformantelor.

Cu toate acestea, ‘în ciuda scăderii rapide, rata neperformantelor în România continuă să fie ridicată, respectiv este la nivelul care, în alte ţări, a reprezentat maximul. Cu alte cuvinte, s-a înregistrat un progres până în prezent, dar mai este mult de muncă’, a subliniat oficialul FMI.

În plus, el a mai spus că, în alte ţări, în medie, creditele neperformante au coborât la nivelul pre-criză în 5 – 6 ani după ce au atins vârful. ‘Sper să pot să arăt peste doi ani acelaşi grafic din care să reiasă că linia albastră (creditele neperformante în România-n.r.) a coborât mai rapid decât linia roşie (media celorlalte ţări-n.r.) ceea ce ar însemna că mai sunt doi ani în care România, dacă vrea să fie mai bună decât celelalte ţări, poate să coboare rata creditelor neperformante sub media celorlalte ţări’, a explicat Reza Baqir.

Pe de altă parte, directorul general adjunct al DG ECFIN din Comisia Europeană, Servaas Deroose, a declarat că experienţa României în materie de reducere a creditelor neperformante reprezintă o lecţie de învăţat. ‘Exemplul României este grăitor, unde NPL-urile au crescut, dar după aceea România a reuşit să-şi reducă activele cu probleme. Această experienţă este o lecţie de învăţat’, a spus Deroose.

Acesta a subliniat faptul că, în România, creditele neperformante s-au concentrat la firme, un sfert fiind la corporaţii şi 54% la IMM-uri. Însă progresul în rezolvarea problemelor cu creditele neperformante înseamnă şi scoaterea din piaţă a companiilor neviabile.

Reprezentantul CE a mai afirmat că, în zona euro, rata creditelor neperformante este de 6%, ceea ce înseamnă aproximativ un trilion de euro, adică 9% din PIB. ‘Este o problemă care trebuie rezolvată rapid’, a mai explicat Deroose.

În România, conform datelor BNR, rata creditelor neperformante, calculată pe baza definiţiei Autorităţii Bancare Europene, a scăzut de la 21,5% în septembrie 2014 la 13,5% în martie 2016.