PwC: România trebuie să crească gradul de colectare a veniturilor. Altfel, va trebui să modifice sistemul de impozite şi taxe

‘Cel mai important lucru este să înţelegem cum putem creşte gradul de colectare, pentru că, în absenţa creşterii gradului de colectare, măsura pe care statul o poate lua cu uşurinţă este să modifice sistemul de impozite şi taxe. (…) Stagnarea în ceea ce priveşte gradul de colectare va atrage, în mod inevitabil, schimbarea regimului de impozite şi taxe în România. (…) Uitaţi-vă ce fel de măsuri legislative se iau, vis a vis de pensii, creşterea salariilor staff-ului public. Acestea pot pune serioase semne de întrebare faţă de de sustenabilitatea la nivel de buget de stat’, a explicat Simion, într-o conferinţă de specialitate.

El a reamintit recomandarea Fondului Monetar Internaţional de amânare a măsurilor de relaxare fiscală, care urmează să intre în vigoare în 2017, pentru ca România să ţină sub control deficitul bugetar.

Ionuţ Simion a vorbit şi de faptul că ţara noastră nu reuşeşte, de 25 de ani încoace, să depăşească un grad de încasare a veniturilor de 32 – 33% din PIB şi să ajungă la media europeană de 42 – 44% din PIB.

‘Avem un PIB de 160 – 170 miliarde de euro. Această diferenţă (între gradul de încasare din România şi media UE), înseamnă că avem un deficit faţă de media UE de 10%, ceea ce înseamnă 16 – 17 miliarde de euro. De ce spun că acest gap trebuie acoperit? Pentru că orice creştere a gradului de colectare cu 1% înseamnă 1,6 miliarde de euro la bugetul de stat. O creştere cu 3 – 5%, cât s-ar aştepta să se producă în urma finalizării cu succes a acestui proiect derulat de ANAF cu Banca Mondială, ar aduce României între 5 şi 8 miliarde de euro în plus la buget. Aceşti bani ar fi mai mult decât suficienţi să asigure investiţiile în sectoare extrem de importante: apărare – unde suntem sub 2% din PIB -, educaţie, cercetare-dezvoltare, infrastructură’, a mai spus reprezentantul PwC.

Acesta a atras atenţia în special asupra creşterii gradului de încasare pe TVA pentru că, în opinia sa, impozitele indirecte au o pondere mult mai mare în încasările la buget decât impozitele directe.

‘La ora actuală, credem că impozitul pe profit este important, dar şi în România, şi în întreaga lume, a apărut o schimbare în ceea ce priveşte impozitele care contribuie la buget. Impozitele indirecte au ponderea cea mai mare. TVA, pe baza structurii bugetului pe 2016, ar fi trebuit să aibă o pondere de 23% în venituri, dar la cinci luni vedem că TVA a contribuit cu 27% la veniturile bugetului de stat. Accizele ar fi trebuit să aibă o pondere de 12%, dar au 13%. În total, impozitele indirecte dau 40% din veniturile la bugetul de stat. Impozitul pe profit aveau 7% şi a ajuns la 9%’, a explicat Simion.

Potrivit acestuia, creşterea gradului de colectare poate fi obţinută prin aplicarea mai multor măsuri. Printre acestea, se numără continuarea luptei împotriva evaziunii fiscale, modernizarea ANAF, introducerea unor concepte legislative moderne, cum ar fi monitorizarea orizontală voluntară (adică se stabilesc contribuabilii care se conformează voluntar şi să se concentreze operaţiunile de control în zonele cu risc ridicat), măsuri legislative adecvate (extinderea aplicabilităţii OG 44 până la finalul acestui an, care prevede iertarea penalităţilor şi reducerea dobânzilor aferente restanţelor la buget, care a dat rezultate pozitive).

O altă măsură menţionată de Simion ar fi revizuirea legislaţiei privind evaziunea fiscală, astfel încât aceasta ‘să ţină pasul cu dezvoltările care au loc cu privire la maniera în care unii contribuabilii îşi derulează activităţile’.

În plus, sunt necesare reforme profunde, cum ar fi măsuri de atragere de capital din fonduri europene sau revitalizarea Bursei de Valori.

Reprezentantul PwC a menţionat şi reforma educaţiei şi a natalităţii, în contextul în care raportul AmCham arată că, în 2050, o sută de persoane active vor plăti pensia pentru 48 de persoane. În prezent, o sută de persoane active plătesc pensia pentru 24 de persoane, a subliniat Simion.

Totodată, el consideră necesară stimularea investiţiilor ‘smart’, pentru că este bine să ne îndatorăm dacă banii respectivi sunt investiţii productive, însă nu este bine să ne îndatorăm pentru consum, pentru că acest fapt va produce dezechilibre în economia românească.