BERD cere organismelor de reglementare să nu standardizeze piaţa „certificatelor verzi”

Obligaţiunile verzi au fost introduse de Banca Mondială în urmă cu un deceniu pentru a finanţa proiectele în domeniul energiilor regenerabile, precum parcuri eoliene şi fotovoltaice sau instalaţii de tratare a apelor reziduale. În prezent, piaţa este estimată la 100 de miliarde de dolari dar ar putea fi, de asemenea, în pragul unui posibil boom ca urmare a creşterii interesului unor fonduri, firme sau ţări precum China pentru sectorul ecologiei.

Standard and Poor’s estimează că în acest an numai corporaţiile ar putea emite obligaţiuni verzi în valoare de 28 de miliarde de dolari dar piaţa chineză va decola, aşa cum se aşteaptă analiştii. Aceste perspective au determinat BERD, care a vândut deja obligaţiuni verzi în valoare de peste un miliard de dolari, să tragă un semnal de alarmă cu privire la riscurile supra-reglementării.

‘Credem că această piaţă are nevoie de sprijin. Piaţa trebuie să crească şi dacă o reglementezi prea mult atunci este posibil să o afectezi în loc să o dezvolţi. Reglementarea costă bani şi atunci se pune întrebarea dacă este în continuare atractiv să emiţi pentru că de cealaltă parte este puţin probabil ca investitorii să accepte un randament mai mic’, a declarat vicepreşedintele BERD, Andras Simor.

Problema este că deocamdată nu este clar stabilit ce înseamnă exact sectorul ‘verde’ şi acesta este unul dintre motive pentru care unii ar dori acel gen de reglementări căruia BERD i se opune. În timp ce beneficiile energiilor regenerabile sunt evidente, unele organizaţii de mediu susţin că obligaţiunile care finanţează aşa-numitele termocentrale curate nu ar trebui considerate ca fiind ‘verzi’ chiar dacă reduc emisiile de CO2. ‘În China termocentralele curate ar fi un pas uriaş înainte în timp ce în Marea Britanie probabil că nu astfel că trebuie să se ţină cont de diferenţele dintre ţări’, a apreciat Simor.

BERD este interesată să emită mai multe obligaţiuni verzi în cadrul strategiei sale de creditare a sectorului de mediu, care în prezent se ridică la aproape şase miliarde de euro. În acelaşi timp, BERD se teme să nu canibalizeze banii pe care investitorii săi tradiţionali i-ar cheltui pentru celelalte obligaţiuni ale băncii care pot fi mai profitabile pentru BERD.

De asemenea, Andras Simor a spus că ratingul de top ‘AAA’ de care beneficiază în prezent BERD nu va fi retrogradat în pofida faptului că recent Standard and Poor’s a coborât atât ratingul Marii Britanii, unul din cei mai importanţi acţionari ai BERD, cât şi cel al Uniunii Europene, în urma deciziei alegătorilor britanici care au votat luna trecută să iasă din Uniunea Europeană. Simor a apreciat că decizia S&P va reduce partea de capital de urgenţă a BERD care beneficiază de un rating ‘AAA’, însă a subliniat că nicio bancă de dezvoltare nu a apelat până acum la capitalul de urgenţă.