SUA şi Israelul semnează un nou acord militar pe 10 ani

Un comunicat al Departamentului de Stat, citat de Reuters, afirmă că memorandumul de înţelegere convenit de cele două ţări aliate ‘constituie cel mai mare angajament de asistenţă militară bilaterală din istoria SUA’. Documentul prevede fonduri militare americane de 38 de miliarde de dolari pentru Israel, un record potrivit unor surse confidenţiale ale agenţiei de ştiri.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, ar fi dorit o sumă cât mai apropiată de 4,5 miliarde de dolari pe an, afirmă Reuters. Potrivit unor oficialităţi din ambele părţi, Israelul a făcut unele concesii, printre care angajamentul de a nu încerca să obţină fonduri suplimentare din partea Congresului SUA, în afara pachetului negociat, şi să renunţe la un aranjament special care îi permitea să utilizeze ajutorul financiar pentru a cumpăra produse ale propriei industrii de apărare, în loc de armament american. Schema permisă pentru 26,3% din fonduri ar urma să fie redusă treptat, începând din 2020. Ea a fost gândită în anii 1980 pentru a sprijini dezvoltarea industriei israeliene, care a devenit între timp un jucător important pe piaţa mondială a armamentelor. De asemenea, Israelul nu va mai cheltui 13% din ajutor pentru achiziţionarea de carburanţi pentru forţele armate.

Noul pachet include pentru prima dată fonduri pentru apărarea israeliană antirachetă, în valoare de 500 de milioane de dolari pe an. Acest sector era până acum finanţat ad hoc de Congresul Statelor Unite.

Pactul nu va fi semnat de preşedintele Barack Obama şi de premierul Netanyahu, care nu sunt în relaţii prea cordiale, ci de subsecretarul de stat american pentru afaceri politice Thomas Shannon şi negociatorul-şef al Israelului, Jacob Nagel.

Atât Obama, cât şi Netanyahu şi-au dorit totuşi să ajungă la un acord. Potrivit agenţiei Reuters, preşedintele american doreşte să îşi încheie mandatul cu un succes în ciuda criticilor republicani, care îl acuză că nu este suficient de preocupat de securitatea Israelului. De cealaltă parte, premierul israelian a preferat o certitudine şi posibilităţi de planificare pe baza acesteia, în locul unei posibile înţelegeri mai avantajoase cu următorul preşedinte american – fie Hillary Clinton, fie Donald Trump.