UE: Normele Basel III riscă să afecteze negativ băncile europene

Guvernele din întreaga lume au cheltuit miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru a salva băncile care au întâmpinat probleme după criza financiară din 2007 – 2009 şi al căror faliment ameninţa stabilitatea întregului sistem financiar global. De atunci, organismele de reglementare din G20 au încercat să găsească modalităţi pentru a evita repetarea unei astfel de situaţii.

Comitetul de la Basel, un organism de reglementare bancară ce cuprinde aproape 30 de state, a stabilit data de 31 decembrie 2016 ca termen limită pentru finalizarea revizuirii generale a actualelor reglementări bancare – cunoscute sub numele de Basel III.

Dar cei care se opun noilor reglementări, în special în Europa şi Japonia, consideră că revizuirea a mers prea departe deoarece se tem că băncile vor trebui să majoreze excesiv de mult nivelul capitalului.

”Aşa cum stau lucrurile, propunerile Basel care au fost emise spre consultare implică cerinţe semnificative privind capitalul în toate domeniile”, a afirmat Valdis Dombrovskis la o conferinţă desfăşurată la Bruxelles de Federaţia Bancară Europeană. Este cea mai explicită critică a revizuirii făcută până acum de un oficial european.

”Vrem să evităm modificările care ar duce la o majorare semnificativă a cerinţelor privind capitalul pe care trebuie să şi le asume băncile europene. O soluţie pe care nu o putem sprijini este una care ar afecta finanţarea economiei europene”, a afirmat comisarul european pentru servicii financiare.

Acesta a solicitat ca cerinţele de capital să fie calibrate conform riscurilor pe care şi le asumă băncile şi a modelelor lor de afaceri.

Noile norme Basel III ar urma să intre pe deplin în vigoare abia în 2019, însă organismele globale de reglementare şi presiunea pieţei au presat băncile să respecte mai devreme noile norme şi să înlăture orice îndoială cu privire la soliditatea lor.

Normele Basel III, elaborate după izbucnirea crizei financiare, vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, precum şi rezervele lor de lichidităţi pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize. Ele prevăd impunerea pentru instituţiile bancare a unei rate de fonduri proprii de 8%, până la finalul lui 2018.