Referendumul din Ungaria, invalidat din cauza prezenţei slabe la vot. Extrema dreaptă îi cere demisia lui Orban

Cei care au votat au respins masiv (98,32%) relocalizarea refugiaţilor în cadrul UE, însă nu au fost suficient de numeroşi pentru ca şeful executivului de la Budapesta să câştige această consultare populară cu puternică valoare simbolică.

Rata participării a fost sub 45%, iar voturile exprimate au reprezentat numai 40% din numărul celor înscrişi, cu mult sub pragul de 50% pentru ca referendumul să aibă forţă de lege.

După o campanie împotriva migranţilor care a mobilizat săptămâni la rândul întreaga tabără a puterii şi media apropiate guvernului, conservatorul Viktor Orban a refuzat să accepte eşecul.

‘Bruxelles sau Budapesta, aceasta a fost întrebarea, iar noi am spus Budapesta. Am decis că problema (migratorie) ţine de jurisdicţia Ungariei’, şi-a exprimat mulţumirea prim-ministrul care a organizat acest referendum ca o provocare la adresa guvernării Uniunii Europene, în numele suveranităţii naţiunilor.

Uniunea Europeană ‘nu va putea impune Ungariei voinţa sa’, a avertizat el.

Viktor Orban intenţionează să dea forţă de lege votului alegătorilor propunând ‘o schimbare constituţională pentru a reflecta voinţa poporului’, potrivit declaraţiilor pe care le-a făcut duminică seară.

‘Vrea să continue lupta’, dar, ‘pe scena internaţională, este o înfrângere’, a declarat analistul Bulcsu Hunyadi, din cadrul institutului Political Capital, în opinia căruia ‘poziţia lui Orban la masa negocierilor este slăbită’.

Susţinută de discursul unui guvern care asimilează imigraţia cu o ameninţare culturală, cu violenţele, terorismul, Budapesta nu a propus până în prezent niciun plan de primire a refugiaţilor relocalizaţi.

Ungaria dorea, prin acest referendum, să se elibereze de orice obligaţie de a contribui la efortul european. Ţara urma să primească cel puţin 1.294 de migranţi în virtutea planului european de relocare a 160.000 de persoane, adoptat acum un an pentru a uşura povara ţărilor de intrare a migranţilor în Europa, Grecia şi Italia.

În repetate rânduri, responsabilii europeni au avertizat că această solidaritate nu se negociază. Ei dispun însă de puţine mijloace pentru a forţa Budapesta să îşi îndeplinească angajamentele, în timp ce planul de relocalizare este contestat de alte state membre şi pus în aplicare cu mare greutate.

Duminică, într-un interviu acordat săptămânalului Welt am Sonntag, ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, a criticat la rândul său principiul cotelor, apreciindu-l ca ‘irealist’ şi periculos pentru coeziunea Uniunii Europene.

Arogându-şi statura de lider al unei Europe populiste şi anti-imigraţie care are vânt favorabil la urne, din Franţa până în Austria, Viktor Orban s-a declarat sâmbătă ‘mândru’ că ungurii sunt ‘primii’ din Europa care se pronunţă în legătură cu primirea refugiaţilor pentru a lupta împotriva deciziilor ‘elitei de la Bruxelles’

Alegătorii au fost chemaţi să răspundă la întrebarea: ‘Vreţi ca Uniunea Europeană să decreteze o relocalizare obligatorie de cetăţeni non-ungari în Ungaria, fără aprobarea parlamentului ungar?’.

Opoziţia şi ONG-urile de apărare a drepturilor omului au chemat la boicot sau vot nul, denunţând o ‘campanie de frică’ într-o ţară care a văzut tranzitând 400.000 de migranţi în timpul crizei din anul 2015 şi a instalat garduri de sârmă la frontierele cu Serbia şi Croaţia.

În opinia analistului Bulcsu Hunyadi, chiar alegătorii partidului Fidesz, condus de prim-ministru, s-au abţinut fără îndoială ‘din cauza acestei campanii prea polarizate’.

La Budaors, localitate situată la 15 kilometri de capitală, Marci, un agricultor în vârstă de 40 de ani, a explicat astfel refuzul său de a lua parte la vot pentru a nu fi ‘un pion pe tabla de şah a lui Orban’.

Aflat la putere din 2010, va putea Viktor Orban să pună în continuare în centrul politicii sale respingerea migranţilor, cum este cazul de peste un an? Rezultatul referendumului ridică semne de întrebare, potrivit analiştilor.

Liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, Gabor Vona, singurul adversar veritabil al partidului condus de Viktor Orban în perspectiva legislativelor din 2018, a cerut, după anunţarea rezultatelor, demisia premierului conservator.