Guvernul a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României

Guvernul a adoptat, miercuri, proiectul de Lege privind aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României pentru următoarele două decenii, una dintre priorităţile pe care şi le-a asumat pentru anul 2016, informează un comunicat al Executivului transmis Agerpres.
Economica.net - mie, 05 oct. 2016, 19:06
Guvernul a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României

Prin Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) ‘România policentrică 2035. Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni’, Guvernul propune ca dezvoltarea să fie concentrată pe asigurarea unui teritoriu funcţional şi administrat eficient, astfel încât să fie asigurate condiţii atractive de viaţă şi locuire. De asemenea, se are în vedere creşterea rolului şi importanţei ţării noastre în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei. Totodată, strategia vizează creşterea accesibilităţii către zonele dezvoltate din centrul Europei şi valorificarea poziţiei geografice a teritoriului naţional şi deschiderea la Marea Neagră, pentru o repoziţionare a ţării noastre ca actor-cheie în circuitele economice între spaţiul european vestic şi spaţiul estic.

Strategia urmăreşte dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri (oraşe mari/medii) şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.

Pe termen scurt (3 ani), strategia a identificat, ca acţiuni prioritare, printre altele, negocierea şi semnarea documentelor tehnice şi politice necesare racordării României la reţelele paneuropene de transport de energie, revizuirea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) – secţiunea Reţeaua de localităţi, dezvoltarea a minimum 100 de comune poli rurali în afara ariilor de polarizare a centrelor urbane, adoptarea Strategiei locuirii, aprobarea metodologiei de regenerare urbană, realizarea de hărţi de risc pentru toate tipurile de risc, pe întreg teritoriul României şi elaborarea de planuri de prevenţie, pregătire şi intervenţie, revizuirea metodologiei privind conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi al planurilor de urbanism, stabilirea mecanismului instituţional de cooperare pentru implementarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD).

Pe termen mediu (7 ani), ca acţiuni prioritare, sunt prevăzute: elaborarea de strategii instituţionale pentru toate zonele transfrontaliere, realizarea a cel puţin 10 proiecte investiţionale cu relevanţă SUERD finanţate din cadrul programelor operaţionale, realizarea a cel puţin două noi sisteme de traversare peste Dunăre şi a altor două peste Prut, realizarea a minimum 4 trasee de variante de ocolire, creşterea lungimii digurilor construite (inclusiv pe Dunăre) şi asigurarea captării apei în bazine de refugiu, realizarea în minimum 10 oraşe reşedinţă de judeţ, a infrastructurii destinate folosirii bicicletelor, dar şi a unei magistrale de biciclete pe cursul Dunării până la Marea Neagră, piste de bicicletă în zonele naturale şi legături cu zonele de patrimoniu cultural şi centrele urbane şi rurale, realizarea de strategii pentru zonele urbane funcţionale, creşterea ponderii locuinţelor din mediul urban şi din mediul rural racordate la reţele edilitare de apă/canal şi la staţii de epurare a apelor uzate, realizarea a cel puţin 5 sisteme de servicii publice integrate transfrontalier, din care cel puţin 2 servicii medicale, constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european, reţea metropolitană de transport public pentru principalele zone metropolitane, asigurarea accesului echitabil al locuitorilor la servicii de interes general şi realizarea sistemului cadastral românesc.

Pe termen lung (mai mult de 10 ani), Guvernul are în vedere realizarea a 2 autostrăzi complete, care să traverseze ţara nord-sud şi est-vest, realizarea a 2 autostrăzi la exteriorul Carpaţilor, realizarea unui pod nou peste Tisa (la Sighetu Marmaţiei), realizarea a cel puţin unei autostrăzi de legătură între Moldova şi Transilvania, realizarea a cel puţin o trecere de cale ferată de viteză sporită peste Carpaţii Orientali, realizarea a minimum 5 platforme intermodale de transport, asigurarea navigabilităţii pe Dunăre pe tot parcursul anului, realizarea a minimum 5 sisteme de infrastructură de transport între oraşele cu potenţial de pol transfrontalier, modernizarea reţelei de transport feroviar, modernizarea reţelei de transport rutier, transformarea Bucureştiului într-un pol competitiv la nivel european, proiecte de investiţii pentru creşterea stocului de locuinţe sociale la nivel de unitate administrativă, reabilitarea a 10 centre istorice şi realizarea de lucrări de împădurire.

Documentul a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, sub coordonarea premierului.

Te-ar mai putea interesa și
Scandal FIFA – Şeful Premier League spune că Infantino a apăsat „butonul de autodistrugere”
Scandal FIFA – Şeful Premier League spune că Infantino a apăsat „butonul de autodistrugere”
Richard Masters, preşedintele executiv al Premier League, a criticat planul preşedintelui FIFA, Gianni Infantino, de vânzare a acţiunilor Cupei Mondiale, spunând că forul fotbalistic......
Nazare anunţă performanţe bune ale ANAF – Ce spune despre colectare, TVA şi accize
Nazare anunţă performanţe bune ale ANAF – Ce spune despre colectare, TVA şi accize
ANAF a colectat 267,6 miliarde de lei, în primele şase luni din 2026, cu 22,4 miliarde de lei mai mult faţă de perioada ...
Fără surprize după un accident: cum îți poate schimba alegerea asigurării timpul alocat, efortul depus și procesul de despăgubire
Fără surprize după un accident: cum îți poate schimba alegerea asigurării timpul alocat, efortul depus și procesul ...
Atunci când își aleg o poliță auto, mulți șoferi se uită în primul rând la preț. Este, fără îndoială, un criteriu ...
BNR schimbă regulile jocului pe piața valutară. Ce se modifică pentru bănci, fintech-uri,  companii și populație în cazul tranzacțiilor cu valută
BNR schimbă regulile jocului pe piața valutară. Ce se modifică pentru bănci, fintech-uri,  companii și populație ...
Băncile comerciale, IFN-urile, emitenții de monedă electronică și fintech-urile care fac tranzacții valutare cu clienți ...