INS: Peste 70% dintre hoteluri au 2-3 stele. În taberele de elevi, 57% din camere nu au duş

‘Din numărul total de locuri în hoteluri, 40,1% au fost în hotelurile cu 3 stele, 30,3% au fost în hoteluri cu 2 stele, 22,5% în hotelurile cu 4 stele, 4,3% în hotelurile cu 5 stele, 2,6% în hotelurile cu o stea şi 0,2% în hotelurile neclasificate pe stele. Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (51,6% din total hoteluri) şi 2 stele (23,1%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 35 (cu unul mai mult ca la 31 iulie 2015), iar cele cu 4 stele au fost 298 (cu patru mai multe decât la 31 iulie 2015)’, se arată într-un comunicat al INS.

Potrivit sursei citate, la 31 iulie 2016 erau neclasificate pe stele 112 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, faţă de 116 la aceeaşi dată a anului trecut.

‘Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (50,9% din total în anul 2016, valoare similară cu anul 2015). Din cele 1.551 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2016, un număr de 4 hoteluri (0,3% din total hoteluri), cu un total de 298 locuri, nu erau clasificate pe stele. Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 27,0% au fost în staţiunile din zona montană, 20,6% în municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 10,1% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,0% în staţiunile balneare, 2,0% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea) şi 33,3% au fost în alte zone’, menţionează sursa citată.

Conform INS, primele cinci judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente, au fost: Braşov (881 structuri de cazare), Constanţa (761), Harghita (371), Suceava (343) şi Prahova (306). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (25,2%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 25,9%, judeţul Braşov 8,6%, urmate de Bucureşti, cu 6,2%, şi judeţele Prahova şi Bihor cu 3,7% fiecare şi Mureş, cu 3,4% etc.

‘Din totalul de 149.300 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2016 (exclusiv camerele din căsuţe), 95.200 (63,8%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2016 cu 937 în pensiunile agroturistice, cu 307 în hosteluri, cu 183 în pensiunile turistice, cu 111 în cabane turistice şi cu 33 în popasuri. Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2016 a fost de 328.900. Cele mai multe locuri 190.000 erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 37.400 locuri, pensiunile turistice cu 32,6 mii locuri, vilele turistice cu 14,2 mii locuri, hosteluri cu 12,8 mii locuri şi campingurile cu 12,4 mii locuri. După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 77,6% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,5% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe)’, arată Institutul.

În taberele de elevi şi preşcolari, 57,2% din camere erau fără baie sau duş.

‘Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 85.800 erau în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, 81.600 erau în staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa, 64.700 în alte localităţi şi trasee turistice, 57.300 în staţiuni din zona montană, 35.800 în staţiuni balneare şi 3.700 în zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea’.