Peste 60% din banii europeni pe fonduri structurale care intră în România se întorc afară – Cătălin Ivan

Peste 60% din banii europeni pe fonduri structurale care intră în România se întorc afară, a declarat vineri europarlamentarul Cătălin Ivan, în cadrul dezbaterii "Unde se duc profiturile din România? - Traseul banilor făcuţi în România şi de ce firmele româneşti nu au şanse reale de dezvoltare". 
Economica.net - vin, 21 oct. 2016, 12:24
Peste 60% din banii europeni pe fonduri structurale care intră în România se întorc afară - Cătălin Ivan
„Noi ne stabilim priorităţile la nivel de stat în ceea ce priveşte cheltuirea banilor europeni, dar să nu ai o politică de susţinere a industriilor cu înalt grad de tehnologizare, cu valoare adăugată, cu locuri de muncă bine plătite nu este o scuză. Ţine de noi, nu de Bruxelles. Un calcul foarte simplu făcut arată că peste 60% din banii europeni pe fonduri structurale care intră în România se întorc afară, pe achiziţii, pe tot felul de utilaje de care avem nevoie ca să facem proiectele ambiţioase pe care ni le stabilim dar ghiciţi ce, nu le producem noi. Atunci calculele sunt mult mai complicate şi nu primim de la Uniunea Europeană bani pur şi simplu’, a spus Ivan. 

El a precizat că României îi lipseşte, printre altele, cercetarea. 

„E un întreg mecanism economic care aduce bani în ţară, ar putea crea, dacă noi am şti cum să îi folosim, plus valoare şi un nivel de trai mai ridicat dar se întorc foarte mulţi în ţările care au industrie, care produc, care fac cercetare şi care creează produse noi, exact ceea ce lipseşte României în acest moment”, a precizat europarlamentarul. 

Dezbaterea „Unde se duc profiturile din România? – Traseul banilor făcuţi în România şi de ce firmele româneşti nu au şanse reale de dezvoltare”, organizată vineri, este pasul al doilea din campania „Să luăm banii înapoi” („Let’s get the money back”) iniţiată de europarlamentarul Cătălin Ivan în calitatea sa de membru al Comisiei speciale din Parlamentul European care investighează scandalul Panama Papers. Prima dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, având ca invitaţi specialişti Interpol, Europol, ai Comisiei Europene şi ai altor organisme legate de fraudele internaţionale. 

Concluziile campaniei „Let’s Get the Money Back” vor constitui baza de elaborare a unei directive europene menite să limiteze eludarea plăţii taxelor şi frauda fiscală în UE. 

În cadrul dezbaterii de săptămâna trecută, Cătălin Ivan spunea că multinaţionalele plătesc taxe foarte mici, capitalul autohton nu este încurajat în Europa, iar paradisurile fiscale trebuie să respecte nişte standarde internaţionale.

Te-ar mai putea interesa și
Tranzacție surpriză: Cinema City cumpără un cinema din Sibiu și are un plan de 15 milioane de euro pentru renovări și noi locații
Tranzacție surpriză: Cinema City cumpără un cinema din Sibiu și are un plan de 15 milioane de euro pentru renovări ...
Cel mai mare lanț de cinematografe din România a cumpărat preia multiplexul Cine Gold din Promenada Mall Sibiu. Această achiziție face parte dintr-un plan de investiții de 15 milioane de euro......
Anunțul primarului Ciucu despre sistemul de termoficare din Bucureşti – De ce este crucială realizarea SACET
Anunțul primarului Ciucu despre sistemul de termoficare din Bucureşti – De ce este crucială realizarea SACET
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a susţinut, miercuri, necesitatea realizării unui sistem centralizat de termoficare ...
Bolojan: PNL va susţine, prin toate acţiunile necesare, corectarea legii ANI
Bolojan: PNL va susţine, prin toate acţiunile necesare, corectarea legii ANI
Premierul interimar Ilie Bolojan, preşedintele liberalilor, susţine că votul dat în Senat pe legea integrităţii "a ...
România nu-şi mai poate permite finanţarea consumului pe datorie. 84 de miliarde de euro ajung la scadenţă în 2027-2030 – Pactul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă (PNADD)
România nu-şi mai poate permite finanţarea consumului pe datorie. 84 de miliarde de euro ajung la scadenţă în 2027-2030 ...
România nu-şi mai poate permite finanţarea consumului pe datorie, în condiţiile în care aproximativ 83,9 miliarde de ...