1,5 milioane de români muncesc pe 900 de lei pe lună. Portretul angajatului plătit cu salariul minim

1,5 milioane de contracte de muncă, dintre cele şase milioane încheiate la nivel naţional, sunt la nivelul salariului minim pe economie. ECONOMICA.NET vă arată cine sunt şi unde muncesc cel mai prost plătiţi angajaţi din România, pe baza datelor guvernamentale.
Economica.net - mar, 15 nov. 2016, 22:00
1,5 milioane de români muncesc pe 900 de lei pe lună. Portretul angajatului plătit cu salariul minim

Un sfert dintre toate contractele de muncă din România sunt încheiate la nivelul salariului minim pe economie, potrivit unui studiu realizat de Insitutul Naţional de Cercetare în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCMPS).

„În luna octombrie 2016, numărul de contracte de muncă active raportate de Inspecția Muncii era de 6.260.755, din care contracte de muncă la normă întreagă 5.154.145. Dintre acestea, contractele la nivelul salariului minim erau de circa 1.500.000 (între 1.541.126 și 1.563.770, respectiv între 24,6% și 25% din total contracte active)”, se arată în cercetare.

Din luna mai a acestui an, salariul minim brut pe economie este de 1.250 de lei pe lună, potrivit unei decizii guvernamentale. La acest brut, angajatul primeşte un salariu net de 925 de lei pe lună. Aşadar, circa un sfert dintre toţi angajaţii din România câştigă mai puţin de 1.000 de lei pe lună, „în mână”.

Pe baza datelor din cercetarea citată mai sus, se poate face un fel de portret robot al angajatului care câştigă 925 de lei pe lună, în acest moment.

În primul rând, contractele de muncă pe salariul minim sunt mai frecvente în cazul femeilor decât al bărbaţilor: numărul de femei plătite cu 925 de lei pe lună este cu 260.000 mai mare decât cel al bărbaţilor. „Din totalul contractelor active la salariul minim, 621.171 erau pentru salariați de sex masculin (43%), iar 879.080 erai pentru salariați de sex feminin (57%)”, se arată în cercetare.

Pe grupe de vârstă, procentual, cele mai multe contracte de muncă active la salariul minim sunt în grupa mare de vârstă 35-54 de ani: 56% din total.

Pe grupe ocupaționale, ponderea cea mai mare a contractelor active la salariul minim în total contracte active sunt în clasele de muncitori necalificați, potrivit cercetării.

Trei grupe mari de activităţi economice grupează majoritatea angajaţilor plătiţi cu salariul minim: industria prelucrătoare, comerţul şi construţiile. „Contractele de muncă active la nivelul salariului minim se poziționau dominant în activități economice precum industrie prelucrătoare (361.195 contracte, respectiv 23,4%), comerț (334.088 contracte, respectiv 21,7% din total), construcții (162.907 contracte, respectiv 10,6%)” se arată în cercetare. Aşadar, cele trei ramuri grupează 55% din toţi angajaţii plătiţi cu salariul minim.

Există unele ocupaţii unde nu salariul minim este o raritate, ci, dimpotrivă, un salariu mai mare decât cel minim. „Ocupațiile care înregistrează cea mai mare pondere a contractelor la salariul minim în total contracte sunt acar (81,5%, respectiv 1850 contracte), ofițer de punte (81,2%, respectiv 238 contracte), agent de securitate (80,1%,respectiv 82684 contracte)”, se mai arată în cercetare.

Cei de la INCMPS au mers şi mai în detaliu cu cercetarea, şi au identificat şi activităţile economice din grupele mari unde sunt cele mai multe contracte de muncă încheiate la nivelul salariului minim: în top sunt activitatea de bodyguard, transportator şi muncitor în industria textilă.

„Pe activități ale economiei naționale, cele care concentrează cele mai multe contracte la salariul minim sunt activități de protecție și gardă (102.276 contracte active la salariul minim), transporturi rutiere de mărfuri (93.360 contracte active la salariul minim), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (58.372 contracte active la salariul minim), fabricarea pâinii (35.710 contracte active la salariul minim), activități de curățenie a clădirilor (13.632 contracte active la salariul minim), exploatare forestieră (10.974 contracte active la salariul minim)”, se mai arată în cercetare.

Dacă vorbim despre „talia” angajatorului care oferă salariul minim, în top sunt firmele mici. „Pe clase de mărime a firmelor, ponderea cea mai mare a contractelor active la salariul minim este în firmele sub 9 salariați (32,7% din total) și cele cu 10-49 salariați (34% din total)”, se mai arată în cercetare.

După majorarea din primăvară, Guvernul a avut mai multe runde de discuţii cu partenerii sociali pe tema salariului minim brut, sindicatele cerând o majorare a acestuia de la 1.250 de lei la 1.450 de lei. Puteţi citi aici ultimele variante de negocieri.

Te-ar mai putea interesa și
Liviu Dobre, CEO Agricover: Cea mai mare presiune pe care o vedem asupra fermelor este legată de lichiditate. Avem nevoie de finanțare pe termen lung
Liviu Dobre, CEO Agricover: Cea mai mare presiune pe care o vedem asupra fermelor este legată de lichiditate. Avem nevoie ...
Finanţarea dedicată fermierilor români nu este adaptată nevoilor acestora din punct de vedere al duratei, fermele având nevoie de maturităţi mai mari de cinci ani, a semnalat, joi, directorul......
Agricover raportează o creștere a profitului net de 30% pentru primul semestru din 2026
Agricover raportează o creștere a profitului net de 30% pentru primul semestru din 2026
Grupul Agricover anunță că a încheiat primul semestru din 2026 cu o evoluție pozitivă a principalilor indicatori de ...
Christine Lagarde: BCE nu poate evalua evoluția viitoare a ratelor dobânzilor
Christine Lagarde: BCE nu poate evalua evoluția viitoare a ratelor dobânzilor
Consiliul Guvernatorilor nu poate anticipa următoarea evoluţie a ratelor dobânzilor, care va depinde de datele economice, ...
IT Genetics raportează venituri în scădere pentru semestrul I din 2026. Deși în primele șase luni a ieșit pe pierdere, compania prognozează că va încheia anul cu un profit de 2,7 milioane de lei
IT Genetics raportează venituri în scădere pentru semestrul I din 2026. Deși în primele șase luni a ieșit pe pierdere, ...
IT Genetics S.A. (BVB: ITG), companie românească de tehnologie specializată în soluții de automatizare digitală și ...