National Bank of Greece aşteaptă oferte mai bune înainte de a-şi vinde creditele neperformante

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Purtăm în mod activ negocieri. Până la această dată nu există niciun acord pe care să pot să îl anunţ’ a declarat Leonidas Fragkiadakis. ‘Având în vedere primele de risc existente în prezent în Grecia, precum şi randamentele pe care le caută managerii externi, ar putea însemna preţuri nu prea atractive pentru noi ca să vindem’ a adăugat Fragkiadakis.

La fel ca şi celelalte bănci elene, NBG, cu active de 82 de miliarde de euro, trebuie să îndeplinească o serie de ţinte trimestriale privind reducerea creditelor neperformante impuse de Banca Centrală a Greciei, în caz contrar riscând să fie amendată.

Fragkiadakis a dezvăluit că NBG, care a revenit pe profit în primele nouă luni ale acestui an, are de gând să vândă mai multe subsidiare în Europa de Sud-Est şi de asemenea să ramburseze peste două miliarde de euro din ajutorul statului până la finele acestui an, cu condiţia obţinerii aprobărilor necesare din partea Mecanismul European de Supervizare Bancară (SSM). În perioada ianuarie-septembrie 2016 NBG a raportat un profit de 26 milioane de euro, comparativ cu pierderi de 1,7 miliarde euro în perioada similară a anului trecut.

‘Vom demara un proces de vânzare concentrat pe subsidiarele din Europa de Sud-Est, în principal Bulgaria, Cipru, România şi Serbia. În acest an vor avea un profit modest. Cred că începând de anul următor vom vedea cum profitabilitatea se îmbunătăţeşte’ a declarat Leonidas Fragkiadakis.

Băncile greceşti se chinuie să facă faţă efectelor celei mai mari crizei economice postbelice şi a celei mai mari restructurări a unei datorii suverane din istorie. În acest context, băncile greceşti s-au angajat să îşi cureţe bilanţurile prin deprecieri de active, vânzări şi acorduri de servicii cu managerii care gestionează active cu probleme.

În cazul NBG, situaţia este complicată de disputele pe tema conducerii între consiliul de administraţie al NBG şi Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), care deţine participaţie de 40% la NBG. În timp ce HFSF, cel mai mare acţionar atât la NBG, l-a numit la conducerea băncii pe Panagiotis Thomopoulos, fost viceguvernator al Băncii Centrale a Greciei, consiliul de administraţie al NBG l-a desemnat pe Leonidas Fragkiadakis. În replică, HFSF a ameninţat că va cere organizarea unei reuniuni extraordinare a acţionarilor pentru a forţa demisia lui Fragkiadakis. Întrebat dacă are de gând să demisioneze, având în vedere opoziţia exprimată de HFSF, Fragkiadakis a răspuns: ‘avem foarte multe provocări în faţa noastră iar provocările de business cu care ne vom confrunta vor fi foarte serioase, astfel că cred că ar trebui să ne concertăm pe acest pe lucruri’.

Pe piaţa din România, în luna octombrie 2003 grupul financiar National Bank of Greece (NBG) a cumpărat pachetul majoritar de la Banca Românească, deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia. Cu un capital social de peste 700 de milioane de lei şi o reţea naţională de sucursale în majoritatea oraşelor importante ale ţării, Banca Românească are 22 de ani de activitate pe piaţa bancară din România.